Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
4 iunie este, în Ungaria, zi de doliu pentru că în această zi, în anul 1920, în Palatul Marele Trianon de la Versailles, s-a semnat tratatul de pace prin care era dezmembrat un regat, parte a Imperiului Austro-Ungar, ce fusese învins în război şi care încercase, în disperare de cauză, o reconversie imperială fie şi prin bolşevism. Despre semnificaţia acestui tratat am răspuns întrebărilor revistei Polis. Iată câteva fragmente:
"Ce a câştigat România la «Trianon»?
Tratatele de pace semnate la Paris, între 1919 şi 1920, au consfinţit crearea statelor independente, coagulate pe majorităţi etnice, ridicate pe ruinele fostelor imperii multi-naţionale care dominaseră Europa, aşa cum fusese ea stabilită după Conferinţa de la Viena din 1815. Această uriaşă restructurare politică şi geografică a fost posibilă graţie preşedintelui american Woodrow Wilson, cel care, pe 8 ianuarie 1918, se adresa Congresului cu celebra sa Declaraţie în 14 puncte prin care fixa condiţiile restabilirii păcii după Primul Război Mondial. Pentru ţările mici din Europa Centrală şi de Sud-Est, precum România, punctul 10, privind «autodeterminarea» a fost crucial pentru că a deschis calea legală pentru construcţia unui stat modern complet, care să includă şi teritoriile unde românii erau majoritari. În ciuda oscilaţiilor lui Ionel Brătianu, cel care ignorând sfaturile generalului Berthelot, a forţat armistiţiul şi venirea la guvernare a filogermanului Marghiloman care a semnat acordul umilitor cu Puterile Centrale (aprilie 1918), precum şi a destrămării armatei ţariste sub loviturile terorismului bolşevic, care a infiltrat-o şi a ruinat-o, România se salvează miraculos, în ultimul ceas de la statutul de învins. Graţie aceluiaşi Berthelot, care, aflat în Bulgaria la comanda Armatelor Dunării, eliberează Bucureştiul pe 1 noiembrie şi îl sfătuieşte pe Regele Ferdinand să declare război Puterilor Centrale, denunţând Tratatul de la Bucureşti. Ceea ce acesta şi face, pe 10 noiembrie, cu o zi înainte de capitulare. Astfel încât, prin acest artificiu ingenios, ora 11 din data de 11.11.1918 ne prinde de partea Antantei fiind astfel îndreptăţiţi la aplicarea principiului autodeterminării. Principiu acoperit formal de adunările populare din provinciile româneşti care au plebiscitat dorinţa de a se uni cu Regatul României. Tratatele de pace de la Paris au consfinţit această stare de fapt, graţie presiunilor diplomatice franceze (stimulate de infatigabilul general Berthelot şi de prim-ministrul Clémenceau), a demersurilor reprezentanţilor guvernului român: Ion I.C. Brătianu (bătăios şi revanşard) şi Alexandru Vaida-Voievod (mason abil, conciliant şi diplomat), a memoriului despre Transilvania făcut de Iuliu Maniu care a spulberat pretenţiile contelui Teleki, a farmecului persuasiv al Reginei Maria şi, desigur, nu în ultimul rând, al armatelor româneşti care au ocupat Budapesta, pe 4 august 1919, alungând banda bolşevică a lui Béla Kun şi care au părăsit teritoriul maghiar abia în aprilie 1920, când a fost garantată semnarea Tratatului de la Trianon cu graniţele desenate de Emmanuel de Martonne, cel mai mare geograf al timpului şi, trebuie spus, un mare prieten al românilor. Semnarea tratatelor a fost un proces greu şi lent, în care a trebuit negociat fiecare pas şi cu mari eforturi s-a ajuns la acest rezultat favorabil României. Este singura dată când diplomaţia româneasacă a reuşit să înfrângă (e drept şi cu ajutorul trupelor de ocupaţie din Ungaria) diplomaţia maghiară, mult mai profesionistă, branşată, persuasivă şi influentă, inclusiv în zilele noastre.
Ce a lăsat «Trianonul» în această parte a Europei? Care ar fi meritele şi lipsurile sale?
A lăsat secolului XX state naţionale, inclusiv un stat republican Ungaria dorit de revoluţionarii paşoptişti, şi o tensiune etnică care bolboroseşte, când mai tare, când mai încet în regiune. A lăsat şi un Tratat al Minorităţilor pe care România a fost obligată să-l respecte odată ce şi-a pus semnătura pe actul final, care este mai mult sau mai puţin pus în practică, dar care e un permanent motiv de tensiune şi ceartă. A lăsat, de asemenea, o ură nestinsă şi o umilinţă vie celor care fuseseră crescuţi în ideea că sunt naturi superioare prin simpla lor apartenenţă la o naţiune privilegiată, care transmit şi azi, nestingheriţi, în limba proprie, în şcolile româneşti, revolta şi nesupunerea făţişă faţă de «dictatul de la Trianon» sub sloganul care dă titlul acestui articol şi care reprezintă strigătul cu care Parlamentul maghiar a întâmpinat decizia celor 16 state semnatare (Nu! Nu! Niciodată!) şi care e crezul revizioniştilor până azi. Şi care, în baza loialităţii faţă de Germania, au pretins şi au fost recompensaţi de Hitler, în 1940, prin rapturi teritoriale compensatorii, pentru a li se mai ostoi, pentru câţiva ani, orgoliul rănit de foştii stăpâni.
Principalul merit al acestei înţelegeri a fost, desigur, construcţia unor state moderne, efect al unei acţiuni intelectuale şi politice de aproape un secol, de la Quinet şi Michelet, la paşoptiştii europeni şi până la proiecte de ţară de la începutul secolului XX. A consfinţit juridic, de asemenea, şi prăbuşirea inevitabilă a imperiilor europene, bazate pe asuprire naţională şi, desigur, nu e nicio surpriză că asistăm azi la o furibundă propagandă care ţinteşte discreditarea spiritului naţional, a «parohialismului» şi a naţionalismului retrograd, şi care lansează, prin ricoşeu un amplu proiect de resuscitare a viziunii imperiale (în care naţiunile componente «o duceau mult mai bine» [sic!] şi unde erau «mai civilizate») sau măcar de instaurare a unei reorganizări federative care să mimeze imperiul. Cum proiectul european încearcă să îndulcească cumva limitările impuse de «Trianon» (cu stigmatizarea naţionalismului etnic, nu şi a celui imperial, francez, englez, rus sau austro-ungar!), cu linii de sprijin pentru creşterea puterii autorităţilor regionale şi cu o atenuare a influenţei centrului, vom vedea, cine ştie?, cum s-ar putea imagina în viitor un «Trianon» de semn schimbat spre beneficiul diplomaţiilor revizioniste. Crimeea e doar un început!
Cum mai valorizează România astăzi «Trianonul»?
Nu, nimeni nu mai are azi habar de faptul că Banatul a fost obţinut în detrimentul Serbiei (care fusese loială Antantei încă din 1914, mai exact Antanta declarase răboi ca să apere Serbia!) şi că Oradea şi Aradul le datorăm creionului lui de Martonne care a spus că linia ferată ce le uneşte nu poate fi fragmentată de graniţă şi atunci a trasat frontiera pe după ea. De asemenea, trebuie reamintit că elitele politice centraliste, de la Bucureşti, cele care au administrat în folos propriu, încă din 1862, averea tuturor (începând, desigur, cu liberalii brătieni) au tratat de sus provinciile (mai ales Basarabia şi Banatul) şi au ignorat complet programul autonomist al Transilvaniei pe care Consiliul Dirigent condus de Iuliu Maniu îl revendicase. Ca urmare, vedem azi cum «Transylvania - Erdély Romania» îşi construieşte, pe banii noştri, un brand separat, în care se autoprezintă drept «ţara cea bună şi civilizată» în contrast cu o Românie săracă şi dezabuzată, care face breaking news-urile negre, între care Moldova e un fel de rudă săracă batjocorită constant, nutrind, fireşte, speranţa că programul federalist al UE va fi vreodată pus în practică şi că va putea profita de el. În privinţa modului cum ţara noastră a pus în aplicare obligaţiile ce derivau din Tratatul Minorităţilor, după 1920 şi până azi, ar trebui o postare separată. Vorba românească «cu fundu-n două luntri» fiind suficient de expresivă pe acest subiect. (Măcar Franţa şi Ungaria au fost consecvente: nu l-au validat şi nu l-au respectat deloc!)
Care mai este semnificaţia «Trianonului» în proiectul Europei unite?
Că obligaţia de a respecta tratatele internaţionale revine doar ţărilor mici. Realitatea recentă ne arată că, asemenea boabelor de popcorn în tigaia încinsă, identităţile naţionale explodează rapid în condiţii de înfierbântare la graniţe aşa că trebuie să spunem adio visului lui Churchill cu «Statele Unite ale Europei» şi cu melting pot-ul aferent, care atenuează identitatea tribală sublimând-o într-una «americană», superioară. Noroc că acum războaiele se poartă pe internet şi la televizor, nu în tranşee, manipularea şi fake news-urile fiind mai eficiente decât gazul sarin. «Vom muri şi vom fi liberi!», ca la orice revoluţie."
Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |