Conform specialiștilor, atacul de panică este un episod brusc și intens de frică, aparent fără motiv. La nivel organic, apare o reacție de tip „luptă sau fugi”, care este o reacție normală de activare a organismului în prezența fricii. Odată început, persoana se confruntă atât cu simptome psihologice cât și fizice. Acestea pot debuta brusc, în orice moment, ziua sau noaptea, chiar și în somn, în public sau în intimitate.

„Ziarul de Sănătate” a vorbit cu Teodora Petrescu, psiholog clinician, care a participat la un studiu realizat de Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în care a fost cercetat efectul carantinei din pandemie asupra populației din România.

„La acea vreme rezultatele au confirmat faptul că a existat o stare de frică, mai ales de frică de moarte, semnificativ mai accentuată în populația testată comparativ cu starea dinainte de pandemie. Au fost identificate și alte manifestări precum accentuarea senzației de singurătate și o percepere a unei apropieri față de divinitate. Alte studii au confirmat faptul că persoanele infectate în timpul pandemiei au experimentat mai multe simptome de depresie și afectare a somnului, iar senzația generală de frică a fost semnificativ mai accentuată. Vedem, așadar, elemente tangente atacurilor de panică, frica, stările depresive, care au devenit tot mai accentuate în ultima perioadă”, a declarat Teodora Petrescu.

Factorii declanșatori

Oricine poate dezvolta la un moment dat un atac de panică, spune specialiștii, dar experiențele traumatizante, experimentarea unui abuz, pot crește probabilitatea dezvoltării acestuia.

„Vorbim de existența «trigger»-ului, adică a factorilor declanșatori care pornesc acel disconfort. Uneori se poate să corelăm apariția atacului de panică cu stimuli psihologici, cum ar fi oboseala, stresul, anxietatea, evenimentele traumatice, situațiile conflictuale. Este evident că cineva care se simte copleșit ar putea suferi de un atac de panică. Alteori, vorbim despre existența factorilor biologici care să declanșeze simptomele atacului de panică precum consumul de cafeină, alcool, medicamente. Acestea vor crește și ritmul cardiac”, a punctat Teodora Petrescu.

Aceasta a explicat însă că, în cazul atacului de panică, cauzele pot să nu fie mereu evident, iar uneori s-ar putea părea că a apărut „pur și simplu de la nimic”. Unii dintre pacienții cu care a discutat psihologul i-au mărturisit că au experimentat atacuri de panică în timp ce stăteau liniștiți, fără să se gândească în mod special la o situație stresantă.

„Aceste simptome nu sunt totuși chiar de nicăieri, dar sunt greu de identificat și dau impresia că nu a existat un trigger. Un exemplu pe care îl folosesc cu persoanele care vin în terapie pentru a explica acest fenomen este să îi rog să își imagineze un copil ce mănâncă un dulce de la firma X când, deodată, începe să fie certat puternic pentru ceva ce a făcut, lucru care îl sperie. Anii trec și, la un moment dat, se plimbă în magazin, trecând și pe lângă ciocolata firmei de la care mânca atunci când era copil. Deși nu a băgat de seamă acest lucru, corpul începe să dea semnale de frică, ori de tristețe, aparent de nicăieri. Astfel, adultul ajunge la psiholog spunând că nu știe ce are, dar când merge în magazine, i se face frică fără nici un motiv. Dar vedeți, motivul există, însă este greu să aflăm în timp scurt care este acela. La fel este și la atacul de panică, adeseori pare că pornește de nicăieri, dar nu este așa”, a explicat specialistul.

Simptomele atacului de panică pot fi confundate cu un atac de cord

Atacul de panică durează de obicei între 5 și 20 de minute, dar apogeul este atins după 10 minute. Simptomele atacului de panică sunt intense și neplăcute, putând fi confundate chiar cu un atac de cord.

Teodora Petrescu explică faptul că, la nivel biologic, individul începe să simtă cum inima îi bate tot mai repede, fiind asociate și dureri sau înțepături la nivelul pieptului. Apare senzația insuficienței respiratorii, are impresia că se sufocă, pot apărea tremurul, amețeala și greața. La nivel psihologic, din cauza simptomelor fizice atât de intense, apare frica de a nu muri, de a pierde controlul sau de a înnebuni, senzații de detașare față de propriul corp sau față de realitate.

„La nivel organic, apare o reacție de tip «luptă sau fugi», care este o reacție normală de activare a organismului în prezența fricii. În cazul în care există un pericol real, de exemplu, dacă ar veni o mașină cu viteză către noi, reacțiile de frică declanșate ar putea chiar să ne salveze viața pentru că respirația rapidă, ritmul rapid al inimii, au rolul de a oferi cu viteză putere mușchilor mâinilor și picioarelor pentru a putea să fugim sau să ne luptăm, dacă este nevoie. Vorbim, așadar, de un mecanism normal, util al organismului, care este însă activat în situații neconforme”, a precizat psihologul.

În cazul atacurilor de panică, mintea interpretează unii stimuli ce sun aparent banali și declanșează acest proces de „luptă sau fugi”. Teodora Petrescu explică fenomenul: creierul eliberează rapid hormonii specifici fricii, precum adrenalina și cortizonul, în timp ce corpul începe să se manifeste prin transpirație, tremur, ritm cardiac crescut, durere în piept, respirație grăbită, senzație de frig la mâini și picioare.

„Din cauza intensității simptomelor, persoanele ce suferă un atac de panică se tem de posibilitatea de a muri. Vreau să liniștesc pe oricine a experimentat vreodată un atac de panică, pentru că nimeni nu a murit niciodată de la acesta. Pot apela la tehnici și metode de relaxare care să îi ajute să gestioneze un astfel de moment”, a mai spus Teodora Petrescu.

Atacul de panică nu este un factor declanșator pentru o altă boală mintală. Dimpotrivă, este un semnal de alarmă puternic față de un disconfort psihologic ce trebuie tratat.

Meditația poate fi o soluție

Recunoașterea simptomelor în cazul unui atac de panică este extrem de importantă pentru că ajuta specialiștii să excludă alte probleme medicale.

„Fiecare persoană are nevoie de analize medicale actualizate, care să îi confirme dacă este sau nu predispus spre a dezvolta anumite boli. Odată ce știm că analizele sunt în regulă și că, biologic, nu suntem în pericolul de a avea o problemă medicală cardiovasculară, putem spune cu siguranță, în cazul apariției simptomelor, că acesta este doar un atac de panică”, a menționat Teodora Petrescu.

Pe termen scurt, este importantă implementarea tehnicilor de relaxare, pentru a putea liniști organismul. Important este ca persoanele care simt și identifică un astfel de episod, să exerseze, încă de când sunt calme și nu a fost declanșat impulsul de „luptă sau fugi”, tehnici de respirație, de meditație, care vor fi cu adevărat folositoare în acele momente. Psihologul a explicat că dacă aceste tehnici sunt aplicate doar în timpul atacurilor de panică, ele nu vor putea fi eficiente, este nevoie de exersarea lor și în momentele de liniște pentru a deveni un automatism.

„Dacă simțiți că se instalează primele simptome ale unui atac de panică: bate inima mai repede, simțiți frică, aveți senzația că nu vă mai puteți concentra, nu mai respirați cu ușurință, ajutați-vă mintea să se conecteze la «aici și acum», prin numirea lucrurilor dimprejurul vostru, conectarea mâinii cu diverse texturi, pe care le puteți numi cu voce tare, sau chiar prin mirosirea lucrurilor din jur. Opriți-vă din activitatea pe care o făceați, așezați-vă într-o poziție confortabilă, și începeți exercițiile de respirație pentru a putea liniști ritmul inimii. Ascultați muzică sau stați de vorbă cu cineva pentru a distrage mintea de la factorul declanșator cu care v-ați întâlnit. Mai ales, amintiți-vă că sunteți în siguranță și că totul va trece cu bine”, a completat Teodora Petrescu.

Ea a transmis că dacă o persoană dezvoltă un atac de panică nu e nici motiv de îngrijorare, nici „semn de nebunie”, e o afecțiune normală care afectează multe persoane, iar simptomele se retrag în câteva minute. Dar dacă fenomenul se repetă pe termen lung, trebuie solicitat ajutorul psihologic specializat pentru identificarea declanșatorului și pentru a opri fenomenul.

Există și tratamente medicamentoase ce pot fi prescrise doar de medicii psihiatri, în vederea ameliorării stărilor intense de anxietate resimțite de pacient. Acestea sunt recomandate în cazul în care starea de bine a clientului este semnificativ afectată, nefiind suficientă, la început, doar intervenția psihologică.

Publicitate și alte recomandări video