Nevoia de o nouă clădire simbol pentru Iaşi
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Nevoia de o nouă clădire simbol pentru Iaşi

GALERIE
george plesu
  • george plesu
- +

E timpul ca generaţia noastră să ofere o actualizare a identităţii oraşului prin construirea unei noi clădiri care să devină un reper (landmark) pentru comunitate, un punct de atracţie pentru vizitatori şi o ancoră pe harta regiunii, un atu în competiţia cu alte oraşe de talie similară din această zonă a Europei.

Au trecut aproape 100 de ani de la finalizarea Palatului Administrativ de către arhitectul bucureştean Ion D. Berindey. Binecunoscuta poveste a Palatului Culturii, cea mai reprezentativă clădire a Iaşului, începe cu demersul prinţului Alexandru Moruzi de a ridica un Palat Domnesc, sarcină atribuită arhitectului austriac Johan Freywald, cel care a proiectat şi Palatul de la Ruginoasa.

O altă clădire emblematică pentru oraş este Teatrul Naţional, proiectată de Biroul de arhitectură Fellner & Helmer, specializat în construirea de teatre (cu 48 astfel de edificii). La 20 de ani după ce s-au ocupat de clădirea teatrului din Timişoara, Fellner & Helmer sunt chemaţi să ridice o clădire demnă de ambiţiile Iaşului din secolul 19.

Clădirea gării (a treia din România) a fost construită la ordinul regelui Carol I în 1870, în stil veneţian-gotic, cu o faţadă inspirată de Palatul Dogilor, după planurile arhitectului austriac Johan De Wachter.

Arhitectul elveţian Louis Blanc a fost desemnat de acelaşi rege să ridice un corp nou pentru prima universitate din România, cea de la Iaşi, deoarece clădirea iniţială, care se afla pe locul actualei Universităţi de Medicină şi Farmacie, devenise neîncăpătoare. Regele Carol I a dorit să pună România pe harta Europei şi prin construirea unor edificii impozante, fapt pentru care a contractat arhitecţi recunoscuţi. Astfel, Louis Blanc s-a stabilit definitiv în România şi a proiectat, printre altele, Ministerul Agriculturii şi Facultatea de Medicină din Bucureşti.

Urmând exemplul regelui, şi boierii cu dare de mână au căutat să colaboreze cu arhitecţi importanţi. Filantropul Scarlat Pastia, primar al Iaşului vreme de doar 2 ani (1877-1879), timp în care nu a vrut să ia salariu, donase deja terenul pentru înfiinţarea primului cimitir municipal, „Eternitatea”. A intuit că Iaşul are nevoie de un hotel central, la standardele vremii, şi a contractat firma de arhitectură a celebrului arhitect Gustave Eiffel. Eiffel a realizat planurile şi l-a desemnat pe inginerul Fragneau să supervizeze lucrarea, gândită în stil neoclasic şi ridicată în doar 3 ani, pe structură metalică şi coloane de fontă.

Toate aceste clădiri emblematice au fost ridicate de înaintaşii noştri, care au avut viziunea istorică şi ambiţia să lase moştenire edificii a căror valoare să transceadă timpurile. Din păcate, generaţia noastră nu a reuşit să construiască nicio clădire care să devină exponenţială pentru Iaşi. După al doilea Război Mondial, marile proiecte au fost gândite centralizat de comunişti, care au pus accentul pe latura funcţionalistă a clădirilor. Cel mai mare efort financiar întreprins de autorităţi în ultimii 30 de ani, Centrul Expoziţional Moldova, este o construcţie care zace abandonată de câţiva ani. Iar cea mai mare investiţie imobiliară din Iaşi din ultimii ani, Complexul Palas, se remarcă doar prin peisagistica grădinii publice, în timp ce arhitectura clădirilor de birouri sau a mall-ului a fost abordată într-o manieră internaţionalistă inexpresivă, devenit un standard de exprimare globalizat, comun.

E timpul ca generaţia noastră să ofere o actualizare a identităţii oraşului prin construirea unei noi clădiri care să devină un reper (landmark) pentru comunitate, un punct de atracţie pentru vizitatori şi o ancoră pe harta regiunii, un atu în competiţia cu alte oraşe de talie similară din această zonă a Europei.

Prin organizarea unui concurs internaţional sau invitarea fără concurs a unui arhitect din top 5 mondial (un aşa-numit „starchitect”), Iaşul ar putea intra pe lista oraşelor care găzduiesc un edificiu încadrat ca arhitectura contemporană de nivel mondial („iconic architecture”). Iar funcţiunea în concordanţă cu trecutul şi specificul local nu poate fi decât una socio-culturală: un muzeu de artă contemporană şi tehnologie, care să se adreseze atât umaniştilor şi industriilor creative, cât şi celor interesaţi de ştiinţă şi tehnică.

George Pleşu este manager cultural, preşedintele Asociaţiei AltIaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Apărarea şi rechizitoriul lui VV. De unde atâta pasiune?

Cosmin PAȘCA

Apărarea şi rechizitoriul lui VV. De unde atâta pasiune?

Rămâne de văzut dacă demiterea lui Voiculescu, întâmplător chiar după anunţata depolitizare a CAS-urilor, va aduce o binemeritată linişte în societate (că în „sistem” cu siguranţă va aduce). În toate cazurile, patima cu care opinia publică s-a raportat la mandatul lui VV, tangentă cu metafizica, ar merita nişte studii sociologice sănătoase.

Filmuletul zilei

opinii

K1 didactic

Codrin Liviu CUȚITARU

K1 didactic

„Ai căpătat contuziile la un meci!” „Oh, nu!” a răspuns Noe. „Nu sunt în faza meciurilor. Învăţ. Aveam însă de predat, la anul I B, portretul lui Ştefan cel Mare, făcut de Grigore Ureche. Am vrut să-i dau culoare marţială, chiar dacă nu lupt încă în ring. Am cerut un voluntar pentru rolul domnitorului. Am precizat că eu voi fi un boier inocent. S-a oferit Mişa Ovinuţ, băietanul creţ din Vaslui. M-a rupt, frate, nu altceva! A interpretat, cred, sintagma degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat extrem de literal.”

Datoria publică în contextul crizelor

Alin ANDRIEȘ

Datoria publică în contextul crizelor

Datoria publică a crescut considerabil în ultimele decenii în majoritatea economiilor şi această tendinţă a fost amplificată de actuala criză de sănătate.

La Cristeşti Regiunea din cuvinte a coborât efectiv în stradă

George ŢURCĂNAŞU

La Cristeşti Regiunea din cuvinte a coborât efectiv în stradă

Politicienii Bucureştiului ar trebui să ţină seama de faptul că în faţa lor se află acum o mulţime pentru care discursul reţinut şi pedant nu mai e o opţiune! Aceiaşi politicieni ai centrului ar mai trebui să ţină seama şi de faptul că viteza cu care se propagă ideile regionaliste şi se revizuiesc convingerile personale ale trăitorilor din regiune noastră accelerează. Cu alte cuvinte, dragi politicieni de la centru, regionalismul în Moldova nu (mai) e o fandoseală, aşa cum mulţi dintre voi aţi sperat să fie. Culmea e că şi voi aţi pus umărul la această accelerare, prin preluarea ideilor vehiculate de unii membri ai MDM, IpA8 sau MVA în campaniile electorale mai recente.

pulspulspuls

Traseu bătut în cuie de la Bucureşti pentru Paralexe

Traseu bătut în cuie de la Bucureşti pentru Paralexe

Pentru că, iată, de vreo două zile încoace tot auzim cum se fac şi se desfac scenarii care mai de care despre ce se va întâmpla la vârful filialei liberale de la Iaşi în perioada următoare, am zis că e cazul să vă spunem şi noi ce-am auzit pe ici pe colo. 

Caricatura zilei

Abrogare ordin

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.