New York, metropola vizionară
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

New York, metropola vizionară

GALERIE
mihai dorin
  • mihai dorin
- +

Conduita americană în raport cu celelalte civilizaţii ale lumii are şi o inevitabilă dimensiune imperială, însă felul în care ei au înţeles să valorifice cultura, rafinamentul, patriotismul, şi, nu în ultimul rând banii cetăţenilor în serviciul public, mărturiseşte despre măreţia naţiunii şi despre spirit vizionar. Pentru că în niciun alt loc din lume, patrimoniul cultural nu s-a îmbogăţit precum în America, prin râvna şi voinţa liberă a cetăţenilor educaţi şi prosperi. Statul este doar managerul acestui concept cultural.

1. Amintirea Turnurilor Gemene va dăinui pe vecie ca o rană, întrucât cea mai teribilă lovitură primită vreodată de o metropolă a lumii, pe timp de pace va fi imposibil de uitat. Şi cum nimic nu ar mai putea concura splendoarea Turnurilor de altădată, oricâte artificii arhitectonice s-ar încerca, New York-ul a decis ca în locul lor să fie înălţat un singur turn, ce se încadrează armonios în ansamblul clădirilor. Este o construcţie ireal de transparentă, din metal şi sticlă, în formă de candelă, de o eleganţă desăvârşită, ale cărei linii pure, unduitoare se preling discret spre înălţimi. Candela aprinsă în memoria victimelor îngropate sub dărâmături, în semn de rugăciune şi de aducere aminte. A rezultat un acord perfect cu fântânile memorialului, muzeul naţional, pasărea în zbor şi candela înălţată către Dumnezeu. De la ultimul etaj poţi admira panorama acestei metropole magnifice. Dar nicio clipă nu-ţi poate ieşi din minte faptul că te afli chiar în locul uneia dintre marile tragedii ale timpului nostru.

2. Pentru o vizită la Statuia Libertăţii trebuie să te programezi din timp. Franţa a vegheat la naşterea Statelor Unite şi a ţinut să nu lipsească nici de la centenar. Şi cum deţin recorduri în materie de cultură a măreţiei istoriei, francezii au hotărât să omagieze libertatea reinventată de americani cu un dar demn de istoria celor două naţiuni. Imaginarul şi stilistica artei monumentale din epocă erau dominate de simbolistica zeiţei libertăţii, cu rădăcini în tradiţia greacă. Însă din vremea edificării minunilor antichităţii, în spaţiul euro-atlantic nu se mai ridicase o statuie de o asemenea măreţie. Inspirat dar, probabil cel mai frumos şi peren oferit vreodată de o naţiune altei naţiuni confine. Idealurile libertare ale revoluţiei franceze şi ale celei americane, dar şi cele ale omenirii dintotdeauna sunt îngemănate în acest monument copleşitor. În faţa statuii înţelegem poate mai pregnant decât în orice alt loc din lume ca libertatea - atât de râvnita, dar şi atât de flagilă - merită o efigie de granit şi trebuie păstrată ca darul cel mai de preţ făcut de Dumnezeu oamenilor. Pe un postament sobru, de tip cazemată, se înalţă uimitoarea statuie încoronată a zeiţei libertăţii, luminând calea către Pământul Făgăduinţei. Din clipa în care a devenit simbolul Americii, de chipul statuii libertăţii s-au lipit privirile a milioane de oameni. Au privit-o plini de speranţă, şi-au descărcat boccelele pe Insula Ellis, au fost chestionaţi, au primit actele de identitate şi au păşit pe drumurile Americii. În pavilionul de primire a imigranţilor se află azi un muzeu. E un bazar al memoriei, populat de chipuri din toate rasele lumii. Printre ei, români ardeleni, îmbrăcaţi în splendide straie ţărăneşti, chipuri aspre, dacice, coborâte parcă de pe Columna Traiana, ajunşi prin hazardul istoriei într-o lume atât de diferită de lumea lor din Carpaţi.

3. În fine, ultima escală permisă în răgazul de timp al vizitei a fost Metropolitan Museum, cunoscut de new-york-ezi sub numele de The Met. În inima metropolei, pe celebra Fifth Avenue, lipit de Central Park, te întâmpină maiestuoasa clădire în stil eclectic ce adăposteşte una dintre cele mai importante colecţii muzeistice ale lumii. Ca cele mai multe dintre muzeele americane, The Met este în fapt un muzeu de colecţii private, fiecare purtând numele donatorilor. Nu e cu nimic mai prejos decât National Gallery din Washington DC. Parterul adăposteşte un centru pedagogic cuprinzând biblioteci, săli de conferinţe, de cursuri şi seminarii, apoi centrul textil şi Institutul costumului. La etajul întâi şi mezanin sunt colecţiile de artă greacă, română, egipteană, africană, americană, medievală, arme şi armuri, artă modernă, două biblioteci şi un auditorium. În fine, la nivelele doi şi trei vin la rând saloanele de artă arabă, turcă, iraniană, chineză şi japoneză, instrumente muzicale, pictură americană şi europeană, din prerenaştere şi până la 1800.

Una dintre cele mai complexe exponate este Templul egiptean din Dendur, înălţat în amonte de Assuan de către împăratul Augustus şi dăruit de guvernul egiptean Statelor Unite în anul 1965. Impresionantul templu săpat în bazalt este un omagiu adus civilizaţiei Egiptului de către cuceritorii romani care au înţeles să se încline în faţa măreţiei zeilor şi istoriei egiptene. Augustus a ales să fie reprezentat chiar în chip de faraon, aducând ofrande zeilor Hator şi Horus. Subtilă şi înţeleaptă lecţie de diplomaţie şi filosofie politică!

Dar vizita la MET este nu doar o lecţie despre artă, cultură şi civilizaţie, dar şi despre bogăţia naţiunilor, cum ar spune venerabilul Adam Smith. Sigur conduita americană în raport cu celelalte civilizaţii ale lumii are şi o inevitabilă dimensiune imperială, însă felul în care ei au înţeles să valorifice cultura, rafinamentul, patriotismul, şi, nu în ultimul rând banii cetăţenilor în serviciul public, mărturiseşte despre măreţia naţiunii şi despre spirit vizionar. Pentru că în niciun alt loc din lume, patrimoniul cultural nu s-a îmbogăţit precum în America, prin râvna şi voinţa liberă a cetăţenilor educaţi şi prosperi. Statul este doar managerul acestui concept cultural.

Mihai Dorin este istoric şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Câteva observaţii despre votul pe bugetul Iaşului

Cosmin PAȘCA

Câteva observaţii despre votul pe bugetul Iaşului

În loc să vină cu soluţii pe fond, să fie pro-activ în negocierile cu USR PLUS, s-a agăţat ostentativ de forma solicitărilor. Atitudinea defensivă a primarului trădează reaua credinţă sau, în cel mai bun caz, un orgoliu prostesc. Sigur, şi reprezentanţii USR PLUS sunt încăpăţânaţi, pe alocuri obraznici, dar ei pentru asta au fost trimişi în CL.

Filmuletul zilei

opinii

Teste

Codrin Liviu CUȚITARU

Teste

Neîndoios, ceva grav se petrecuse în procesul evaluării, făcându-l pe Grimase să intre în şoc. Suspiciunea mi-a fost întărită şi de amănuntul că bietul corector ţinea între degetele încârligate de la mâna stângă o foaie scrisă - în mod evident una dintre numeroasele şi buclucaşele lucrări.

Inegalitatea veniturilor

Alin ANDRIEȘ

Inegalitatea veniturilor

Trăim vremuri excepţionale în care inegalitatea socială, atât din perspectiva veniturilor, cât şi a avuţiei individuale, se adânceşte. Cauzele şi consecinţele creşterii disparităţilor la nivelul veniturilor şi a averii reprezintă elemente centrale ale dezbaterilor atât la nivelul economiştilor, cât şi al politicienilor. Deşi nivelul de trai a înregistrat o creştere semnificativă în ultimele decenii, iar inegalitatea veniturilor la nivel global s-a redus, inegalitatea din perspectiva veniturilor a crescut semnificativ la nivel naţional în majoritatea ţărilor.

Justificările justiţiei

Florin CÎNTIC

Justificările justiţiei

Cum lumea este încă agitată după măcelărirea cinică a unui urs de trofeu de către un cetăţean din Liechtenstein invitat dubios şi cam ilegal de nu ştiu ce asociaţie maghiară de vânători din Covasna, a trecut neobservat un eveniment important: o hotărâre a Curţii Constituţionale care a creat deranj în justiţie.

pulspulspuls

Probleme ontologice la liberali: doi au refuzat deja! Ghici cine urmează?

Probleme ontologice la liberali: doi au refuzat deja! Ghici cine urmează?

Informaţii interesante transpiră în ultimele zile despre liberalii ieşeni, stimaţi telespectatori. Prin culisele politichiei de la Bucale se zvoneşte că în parohia de la Iaşi ar fi apărut o mare problemă de lidărşip, ca să ne exprimăm mai elevat: nu prea ar vrea nimeni mai de soi să se bage pe locul de şef lăsat liber de Paralexe, până se clarifică într-un fel sau altul aspectele penale ale acestuia. 

Caricatura zilei

Lupii manifestanți

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.