Afecțiunile cardiace și ale sistemului cardiovascular sunt principalele cauze de deces din Uniunea Europeană: 1,7 milioane de morți la nivelul lui 2020, aproape o treime din total. În România situația este și mai dramatică: 55% din totalul deceselor din 2020 au ținut de boli care sunt asociate sistemului cardiovascular.

Citiți aici integral ediția Ziarul de Sănătate nr. 7

Doar în Bulgaria cifrele totale și procentele sunt mai crescute. În Iași, Institutul de Boli Cardiovasculare e supra-solicitat, tratează 150 de infarcturi / lună și listele de așteptare pentru procedurile minim-invazive la proceduri elective conțin sute de persoane. În tot acest timp, zeci de mii de români trăiesc cu hipertensiune arterială fără să înțeleagă sau să conștientizeze că este o problemă decât atunci când este prea târziu. Pentru ei, cercetătorii din Iași oferă speranțe: sunt medicamente nou apărute care chiar par a face minuni și reduc considerabil HTA. În culisele cercetării, îngrijorările rămân: deși se fac studii de 50 de ani în domeniu, încă nu înțelegem exact mecanismele care duc la creșterea acestei presiuni a sângelui în sistemul circulator.

Citiți în continuare materialele publicate în ampla analiză din dosarul numărului 7 din „Ziarul de Sănătate”

• „Ucigașul tăcut”, responsabil de milioane de morți. Cum apare hipertensiunea arterială și ce speranțe inovative există pentru tratarea acesteia

În terminologia din miile de lucrări științifice care au studiat apariția, tratamentul și complicațiile sale, este denumită „silent killer”. Fiindcă hipertensiunea arterială ucide încet, dar sigur. Este numitorul comun din spatele tuturor bolilor cardiovasculare, a accidentelor vasculare cerebrale, infarcturilor sau trombozelor. Nu provoacă simptome vizibile de către cei din jur și nu simți nimic, ca victimă, din efectele pe care le are asupra organismului. „Nu vezi decât efectele în cazuri extraordinare, când tensiunea arterială este foarte, foarte mare. Dar sunt cazuri rare”, explică prof.dr. Radu Iliescu.

Prorector al Universității de Medicină și Farmacie din Iași, specializat în farmacologie și în cercetarea științifică ce acoperă inclusiv acest domeniu, prof.dr. Radu Iliescu a disecat pentru „Ziarul de Sănătate” principalele motive ale apariției hipertensiunii arteriale, a explicat de ce este aceasta considerată „ucigașul tăcut” și cum a ajuns să fie responsabilă pentru milioane de decese, de-a lungul anilor, pe toată planeta. Sunt, însă, și vești bune: cercetarea științifică a scos la iveală în ultimii ani tratamente care vor schimba radical felul în care medicii vor aborda pacienții cu hipertensiune arterială.

• Moldova, copleșită de probleme cardiovasculare. La IBCV se operează și pacienți de peste 90 de ani

Conform statisticilor, incidența bolilor cardiovasculare în zona Moldovei este la ora actuală de 60%. Procentul este mai mare decât media pe țară și decât cea europeană, unde bolile cardiovasculare înregistrează o incidență de sub 50%. Prof.dr. Grigore Tinică, managerul Institutului de Boli Cardiovasculare „George I. M. Georgescu” din Iași (IBCV), explică faptul că acest procent ridicat se datorează în principal accesului dificil al pacienților cu boli cardiovasculare la tratamentele de înaltă performanță.

• Recuperarea cardiovasculară, esențială după o intervenție cardiacă majoră. Cum ne menținem sănătoși și cât sport trebuie să facem zilnic

România este una dintre țările în care, deși incidența bolilor cardiovasculare este foarte mare, accentul se pune în special pe tratarea evenimentelor acute, și nu și pe recuperarea pacienților care au suferit astfel de probleme, explică prof.dr. Florin Mitu, medic primar cardiolog. Șeful Clinicii de Recuperare Cardiovasculară de la Spitalul Clinic de Recuperare din Iași spune că procedurile realizate la unitatea medicală în care acesta activează sunt absolut necesare la pacienții care au suferit un eveniment coronorian, un infarct sau orice procedură care a dus la amplasarea unui stent sau la revascularizare.

• Peste 150 de infarcturi tratate lunar la Institutul de Boli Cardiovasculare. Cum trăim cu un stent implantat în inimă

Implantarea unui stent coronarian este recomandată atunci când există un blocaj semnificativ sau o îngustare a arterelor coronare care afectează fluxul de sânge către mușchiul inimii. Acest lucru poate duce la afecțiuni precum angina (durere în piept) sau chiar un atac de cord. Procedura, numită și angioplastie coronariană, ajută la restabilirea fluxului sanguin și la ameliorarea simptomelor precum durerea în piept. Decizia de implantare a stentului poate fi luată atât în urgență, în caz de infarct miocardic, cât și în mod programat pentru tratarea unei stenoze coronariene sau a unei cardiopatii ischemice.

• Zece semne ale infarctului acut de miocard. Unul dintre ele este și „senzația de moarte iminentă”

Catalogat ca o boală a vârstei a treia, infarctul de miocard se manifestă din ce în ce mai frecvent la vârste tinere. La noi în țară, infarctul miocardic acut are o incidență ridicată, însă datele exacte variază în funcție de surse și metodologii. Conform unor raportări, incidența acestuia a fost în jur de 200 de cazuri la 100.000 de locuitori.

Publicitate și alte recomandări video