Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Noaptea Neagră a Iaşului

GALERIE
george plesu
  • george plesu
- +

Mă doare inima că anulez, pentru prima dată în ultimii 5 ani, Noaptea Albă a Galeriilor din Iaşi. Unde aveam zeci de voluntari vaccinaţi, acces cu bilet online (gratuit) doar cu prezentarea certificatului verde şi măsuri de siguranţă care au funcţionat anul trecut. Însă nu pot să-mi asum ca mii de persoane (chiar vaccinate) în plus faţă de ce se întâmplă oricum să se plimbe timp de un week-end. 

Sudiile arată că succesul evenimentelor culturale de tip „noaptea albă”, fie că vorbim despre galerii, muzee, filme sau poezie, stă în primul rând în fascinaţia creată de spectacolul mulţimii. Foarte multe persoane care, pe parcursul anului, nu participă la evenimente similare sau nu vizitează spaţiile participante în festivalul de tip noapte albă, sunt atrase nu de o dorinţă izvorâtă brusc de a cunoaşte sau experimenta, ci de atributul care implică socializarea. Pe scurt, cea mai puternică sursă de atracţie este prezenţa numeroasă a celorlalţi: oamenii vor să vadă oameni.

Cea mai celebră manifestare de acest tip este Festivalul Nopţilor Albe din Sankt Petersburg, care a debutat în 1992. Beneficiind de vara cu zile lungi şi de moştenirea culturală a fostei capitale imperiale, St. Petersburg devine gazda unui festival al artelor care implică tot oraşul şi atrage turişti din toată lumea. Sub diverse nume (White Night, Nuit Blanche sau echivalentul în limbile locale), ideea acestui festival s-a răspândit pe tot mapamondul, integrând mai multe forme de manifestare culturale sau axându-se doar pe un singur domeniu.

În România, Noaptea Albă a Galeriilor (NAG) împlineşte 15 ani de la prima ediţie, ocazie care ar trebui marcată de week-end-ul 15-16-17 octombrie. Prin Suzana Dan, preşedinta Asociaţiei Ephemair, organizatorul de la nivel naţional, mi-a fost propus să preiau iniţiativa la nivel local. Astfel, din 2016 am reuşit, cu ajutorul a câteva sute de voluntari şi a unui grup de fideli, care au rămas alături de la prima ediţie, să organizăm cel mai de succes eveniment din ţară după cel din Bucureşti.

Invitat anul trecut în cadrul NAG Iaşi, artistul Dan Perjovschi a scris, în cadrul unui performance urmărit live de zeci de persoane, pe geamul unei librării în care instalase o expoziţie: „Unde aţi fost în restul anului?”. Deşi cunosc obiecţiile unora faţă de acest tip de festivalizare a culturii, pe care le consider îndreptăţite, ştiu şi cât de greu este să creezi un public pentru arta contemporană. Cei mai apreciaţi artişti contemporani ieşeni sunt, din păcate, mai cunoscuţi în afara Iaşului sau a ţării.

De aceea, un astfel de eveniment are rolul de a consolida scena locală, de a obişnui pe cei interesaţi cu spaţii expoziţionale pentru care nu-şi fac timp în restul anului sau pe care nici măcar nu le cunosc. În fiecare an, pe lângă tururile ghidate (pe jos, cu bicicleta sau cu trotinetele electrice), voluntarii au împărţit mii de hărţi care localizau aceste spaţii şi au ajutat mii de ieşeni să le treacă pragul. Iar publicul ieşean a putut să vadă, pe lângă atelierele artiştilor locali şi expoziţiile lor, o serie de artişti internaţionali sau relevanţi la nivel naţional.

În momentul în care scriu aceste rânduri, în Municipiul Iaşi rata de infectare a trecut de 10 cazuri la mia de locuitori. Cadrele medicale îndeamnă la instituirea unui nou lockdown şi fac apeluri disperate la responsabilitate din partea decidenţilor. Am prieteni medici care-mi povestesc despre calvarul pe care-l trăiesc zilele astea. Au trecut demult de furie şi frustare şi par resemnaţi cu alegerile pe care le au de făcut: cine pare că are mai multe şanse e favorizat. O dramă de care citeam anul trecut în presa internaţională că se întâmpla în Lombardia are loc azi lângă fiecare ieşean.

N-ai cum să spui că nu ştii sau n-ai văzut: de la reportajul celor de la recorder cu imagini din interiorul secţiilor supraaglomerate, titlul inspirat din Adevărul (România - între viaţă şi moaşte), până la materialele apărute în presa internaţională, care prezintă situaţiile disperate de la porţile spitalelor din Bucureşti şi Iaşi. Statisticile arată că în fiecare zi mor mai mulţi români (am ajuns primii din lume, din păcate, la statistici negre) decât au murit în cea mai sângeroasă zi a războiului din estul Ucrainei. E clar că am pierdut de ceva vreme războiul cu pandemia, însă autorităţile ar trebui să ne ajute să limităm pierderile, măcar în ceasul al 12-lea.

În acest timp, pelerinajul religios continuă nestingherit. Scenele cu cei care sărută racla, în ciuda asigurărilor că se încearcă menţinerea măsurilor de precauţie, sunt aplaudate de reprezentanţii Bisericii, care laudă credinţa puternică. Dacă primarul Londrei a anunţat că renunţă, pentru al doilea an la rând, la focurile de artificii de Revelion, primarul Chirica se asigură că nu pierde nimeni interesat spectacolul mulţimii, publicând într-un document oficial străzile prevăzute să se închidă. Despre înghesuiala de la tarabele care transformă centrul Iaşului într-un târg mai răsărit de provincie, un fel de capitală a kitsch-ului, unde nimeni nu respectă nicio regulă, n-are rost să mai spun ceva.

Pentru a nu lovi prea tare cifra de afaceri a celui mai important business din România şi intereselor conexe, un oraş a fost sacrificat şi e locul unui experiment de proporţii cu locuitorii săi. Iar cei care au fost aleşi să reprezinte comunitatea închid ochii şi lasă Noaptea Neagră să învăluie Iaşul. Ei dorm liniştiţi, şi-au făcut datoria.

Mă doare inima că anulez, pentru prima dată în ultimii 5 ani, Noaptea Albă a Galeriilor din Iaşi. Unde aveam zeci de voluntari vaccinaţi, acces cu bilet online (gratuit) doar cu prezentarea certificatului verde şi măsuri de siguranţă care au funcţionat anul trecut. Însă nu pot să-mi asum ca mii de persoane (chiar vaccinate) în plus faţă de ce se întâmplă oricum să se plimbe timp de un week-end. Varianta Delta este extrem de contagioasă: peste un sfert dintre îmbolnăvirile de Covid din septembrie au fost la vaccinaţi.

Săptămânile următoare vom citi, sub forma unor statistici reci, despre cei care n-au avut şansa să supravieţuiască Nopţii Negre a Iaşului, festivalul binecuvântat de Biserică şi susţinut de primar şi acoliţii săi, în care continuitatea e mai importantă decât sufletele celor care vor plăti pentru încăpăţânarea de a-l ţine cu orice preţ. Din Iaşi scapă cine poate.

George Pleşu este manager cultural, preşedintele Asociaţiei AltIaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri