anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Nobel pentru preşedinte

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Viitoarele alegeri prezidenţiale vor avea loc în primăvara lui 2018, iar Santos - aflat la al doilea mandat - nu va mai putea candida. La prima vedere, are timp, dar modul în care a acţionat în ultimele zile sugerează că şi-ar dori un nou acord până la sfârşitul anului. Numărătoarea inversă a început. 

Preşedintele columbian Juan Manuel Santos, laureatul din acest an al Premiului Nobel pentru Pace, făcea parte din grupul restrâns al favoriţilor. Decizia Comitetului Nobel norvegian a venit, însă, la doar cinci zile după referendumul prin care alegătorii au respins, cu un scor extrem de strâns, planul de pace semnat de Santos şi de Timoleón Jiménez („Timochenko”), liderul gherilei de orientare comunistă auto-intitulată Forţele Armate Revoluţionare din Columbia (FARC). Aşadar, comunicatul prin care a fost anunţat câştigătorul premiului a luat o formă diferită de cea anticipată, incluzând un îndemn de continuare a eforturilor diplomatice spre a se obţine o formulă acceptabilă pentru majoritatea electoratului columbian.

Biografia şi cariera lui politică a lui Santos, înainte de victoria în alegerile prezidenţiale din 2010, sunt tipice pentru un politician de centru-dreapta din America Latină. Membru al unei dinastii politico-economice influente şi prospere, incluzând un fost şef de stat (în perioada 1938-1942); şcoală militară la marină, urmată de studii de economie şi administraţie în SUA şi Marea Britanie; poziţie de vârf în lobby-ul industriei cafelei; director adjunct al ziarului aflat în proprietatea familiei - iată repere cât se poate de elocvente. A venit apoi funcţia de ministru al Apărării în perioada 2006-2009, pe durata celui de-al doilea mandat al preşedintelui Álvaro Uribe, un adept al liniei dure în conflictul vechi de decenii cu gherila de extrema stângă. Demisia înainte de termen nu a fost rezultatul unor neînţelegeri, ci a vizat pregătirea propriei campanii, din poziţia de continuator al liniei Uribe. Merită menţionat că Juan Manuel nu a fost singurul reprezentant al familiei în administraţia respectivă: vărul său, Francisco („Pacho”) Santos a fost vicepreşedinte în ambele mandate, după ce a candidat ca partener de tichet al lui Uribe, în alegerile prezidenţiale.

A venit, însă, momentul rupturii, la un an şi jumătate după ce Juan Manuel Santos a preluat funcţia de şef al statului. Atitudinea faţă de negocierile cu FARC nu a fost singura temă de dispută între noul preşedinte şi predecesorul său, acum membru al Senatului şi beneficiar al unei cote de popularitate remarcabile pentru cineva care a guvernat opt ani, în condiţii dificile. A fost, însă, de departe, cea mai importantă: Santos a renunţat la vocabularul şi la tehnicile luptei antiteroriste, admiţând existenţa unui conflict politic intern ce justifica soluţii de compromis. Au contat, însă, şi alte elemente, precum decizia administraţiei Santos de a menţine competenţa tribunalelor civile asupra acuzaţiilor de execuţii extrajudiciare formulate împotriva mai multor ofiţeri. Între victimele acestor asasinate, petrecute în epoca Uribe, s-au numărat (presupuşi) militanţi de gherilă, dar - aşa cum reiese din scandalul „testelor false” - şi civili din zone izolate care erau ulterior prezentaţi drept rebeli, pentru ca ofiţerii să obţină promovări şi alte recompense.  

E destul de neclar contextul în care Santos a decis schimbarea liniei în privinţa FARC, admiţând principii precum amnistia, comisiile pentru adevăr şi reconciliere (după modelul sud-african), angajamentul de a promova reforme constituţionale. Dorinţa preşedintelui de a pune oficial capăt războiului civil este, însă, evidentă.

Pe fondul încurajărilor venite de la Washington, din America Latină şi din alte medii internaţionale, autorităţile columbiene şi-au moderat poziţia şi s-au deschis spre dialog. La fel s-a întâmplat cu FARC, a cărei slăbiciune militară o face tot mai vulnerabilă, mai ales că evoluţiile recente din Cuba şi criza generalizată din Venezuela au limitat sprijinul celor doi aliaţi pentru gherila columbiană. 

Acum, ca laureat al Premiului Nobel pentru Pace, liderul de la Bogotá îşi vede întărită poziţia. A redeschis deja canalele de negociere cu Uribe şi cu alţi adversari, dar chestiunea de fond rămâne aceeaşi ca la 2 octombrie. Vor putea fi convinşi alegătorii să accepte prevederi ce scurtcircuitează mecanismele politice normale? Opţiunea forţei va rămâne, pentru mulţi columbieni, preferabilă, astfel că şi viitorul referendum va fi disputat şi contestat.

Viitoarele alegeri prezidenţiale vor avea loc în primăvara lui 2018, iar Santos - aflat la al doilea mandat - nu va mai putea candida. La prima vedere, are timp, dar modul în care a acţionat în ultimele zile sugerează că şi-ar dori un nou acord până la sfârşitul anului. Numărătoarea inversă a început. 

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Cosmin PAȘCA

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

Filmuletul zilei

opinii

Interogaţii

Codrin Liviu CUȚITARU

Interogaţii

Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

Efectul F

Nicolae TURTUREANU

Efectul F

...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Alin ANDRIEȘ

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

pulspulspuls

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

Caricatura zilei

Pe roți

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.