Fenomenul mamelor minore din judeţul Iaşi stabileşte noi recorduri în fiecare an. În 2016, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copi­lului (DGASPC) a înregistrat cele mai multe cazuri de minore însărcinate şi de mame minore de când ia în evidenţă astfel de situaţii. Potrivit ultimului raport al DGASPC, spitalele din judeţ şi din ţară au semnalat instituţiei peste 140 de cazuri cu fetiţe gravide şi peste 300 de cazuri cu mame minore, adică, per total, de două ori mai multe decât în 2015. Conform specialiştilor, lipsa educaţiei sexuale şi lipsa comunicării dintre părinţi şi copii sunt principalele cauze ale fenomenului. „Sta­tis­ticile sunt, într-adevăr, îngri­jo­ră­toare, dar nu este un fenomen speci­fic doar judeţului Iaşi, doar Româ­niei. Şi în ţările vecine, şi în ţările cu pretenţii se întâmplă acest lucru, pentru că hormonii nu îşi fac de cap doar cu copiii noştri. Din punctul meu de vedere, este vorba despre pubertate precoce şi educaţie tardivă. Să nu uităm că în familiile noastre regăsim încă părinţi cărora le este ruşine să discute cu copiii lor despre chestiuni de educaţie sexuală“, a subliniat Mihaela Ghircoiaş, psiholog pediatru. 

Însărcinate din gimnaziu 

Sarcinile la fetiţele de gimnaziu nu mai miră comunitatea, dar atrag avertismente îngrijorătoare ale specialiş­tilor care lucrează cu copilele ce se pregătesc să devină mame. Medicii subliniază că sarcinile la fetiţe care au vârste începând de la 12 ani presupun riscuri majore pentru gravide. Din cauza lor, copilele se confruntă cu complicaţii şi, în unele cazuri, pierd sarcinile. Elocvent în acest sens este exemplul a două surori din comuna Lungani, una de 15 ani, alta de 16 ani, care au rămas însărcinate, dar care nu au putut duce până la capăt sarcinile. Fetele provin dintr-o familie necăjită cu 7 copii, care se află într-un proiect de ajutorare a preotului Dan Damas­chin de la biserica Maternităţii „Cuza-Vodă“. Ambele copile sunt cunoscute cu câte o sarcină pierdută, cea de 16 ani fiind acum iar gravidă. Potrivit reprezentanţilor celei mai mari maternităţi din Moldova, de cele mai multe ori, fetiţele însărcinate nu pot naşte natural şi atunci se impune cezariana. „Riscurile sunt foarte mari pentru că organismul fetiţelor nu este pregătit pentru o naştere. În ciuda prezenţei menstruaţiei şi cu toate că minorele sunt fertile, organismul nu este dezvoltat complet, şi ele nu pot duce la final sarcina pentru că este o suprasolicitare. Pe de altă parte, mare parte dintre paciente nici nu pot naşte natural. Am avut cazuri cu minore aflate chiar la a doua cezariană, cu un risc major. De asemenea, în ma­ternitate s-au înregistrat şi paciente de aproape 20 de ani, aflate la a treia cezariană, în condiţiile în care la vârste minoră au trecut prin alte două astfel de intervenţii“, a precizat profesorul Iolanda Blidaru, managerul Ma­ternităţii „Cuza-Vodă“. 

„Creşterea este îngrijorătoare“

În statisticile spitalului, minorele sunt luate în evidenţă începând cu anul 2009, numărul acestora fiind mai mare de la an la an. „Creşterea este îngrijorătoare şi aduce în atenţie problema educaţiei sexuale. În 2015, de exemplu, naşterile la minore au reprezentat 2% din totalul naşterilor din maternitatea noastră. În 2016, procentul a ajuns la de 3,2%“, a completat medicul. Potrivit ultimului raport al DGASPC, în judeţul Iaşi, în 2016, spitalele au sesizat 146 de cazuri cu minore gravide şi 301 cazuri cu mame minore. În comparaţie, în 2015, în atenţia DGASPC au ajuns 44 de cazuri cu minore gravide şi 192 cu mame minore. În 2014, spitalele au raportat 31 de cazuri cu fetiţe însărcinate şi 142 de cazuri cu mame minore. În 2016, 10 copii cu mame minore au fost luaţi din familie şi ocrotiţi prin serviciile DGASPC. „În general, sesizările privind minorele însărcinate sau mamele minore vin din partea spitalelor. După ce primim o sesizare, luăm legătura cu autorităţile locale şi oferim suport familiei în care se află minora. De fiecare dată anunţăm medicul de familie, care ia în evidenţă sarcina, iar dacă sarcina este rezultatul unui abuz sexual asupra minorei, colaborăm cu IPJ şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi. Din păcate, situaţia mamelor minore este foarte tristă şi accen­tuează nevoia unei politici de sănă­tate publică care să cuprindă edu­caţia părinţilor în relaţia cu copiii lor, şi mai ales educaţie sexuală“, a explicat Niculina Karacsony, director-adjunct al DGASPC. Bebeluşul unei mame minore ajunge în ocrotirea statului atunci când tânăra mămică este lipsită de ocrotire părintească sau dacă a fost rezultatul unui abuz sexual.