Caută 
2 MIN
Conform principiului liberalismului contractual, principiu in virtutea caruia partile unui contract pot sa stabileasca continutul acestuia dupa bunul lor plac, cu particularitatea ca acest continut este ingradit de dispozitii legale imperative, ordine publica si morala, partile pot sa stabileasca si valoarea prejudiciului in cazul in care una din partile unui contract nu isi executa obligatiile.
Aceasta clauza inserata in cadrul unui contract poarta denumirea de clauza penala, fiind reglementata de Noul Cod Civil la art. 1538-1543 si nu are nimic in comun cu notiunea de drept penal, ea fiind doar o clauza care stabileste anticipat valoarea prejudiciului contractual suferit de partea care si-a executat propriile obligatii contractuale.
Clauza penala are o natura atit reparatorie, cit si una sanctionatorie, urmarindu-se simultan repararea prejudiciului cauzat creditorului, precum si pedepsirea comportamentului debitorului. Aceasta intervine ca sanctiune pentru neexecutarea obligatiei principale, pentru executarea obligatiei cu intirziere sau necorespunzatoare.
Noul Cod Civil nu a adus modificari importante in materia clauzei penale, unele dintre elementele de noutate, pe care le vom sublinia, avand la baza solutii consacrate anterior de doctrina si de jurisprudenta.
Astfel, fata de vechea reglementare, unde clauza penala era raportata la „neexecutarea unei obligatii", de aceasta data se prevede in mod expres acordarea clauzei penale pentru neexecutarea obigatiei principale.
Debitorul nu are nici un drept de optiune, ci are doua obligatii contractuale: cea principala la care s-a angajat prin vointa sa si cea accesorie – executarea prestatiei stabilite in clauza penala. Debitorul nu se poate elibera de executarea obligatiei principale prin oferirea prestatiei ce face obiectul clauzei penale.
Totodata, Noul Cod Civil reglementeaza prezumtia existentei prejudiciului prin inserarea clauzei penale, creditorul avind, astfel, posibilitatea de a cere executarea clauzei penale, fara a fi tinut sa dovedeasca existenta unui prejudiciu.
Subliniem faptul ca, prin simpla inserare a clauzei contractuale, creditorul obligatiei neexecutate nu renunta la dreptul de a cere prin intermediul executarii silite realizarea obligatiei neexecutate.
In conformitare cu art. 1539 din Noul Cod Civil, creditorul nu poate cere atit executarea in natura a obligatiei principale, cit si plata de penalitati, in afara de cazul in care penalitatea a fost stipulata pentru neexecutarea obligatiilor la timp sau in locul stabilit. In aceasta situatie, creditorul poate cere atit executarea obligatiei principale, cit si a penalitatii, daca nu renunta la acest drept sau daca nu accepta fara rezerve executarea obligatiei.
De regula, instantele de judecata nu pot interveni asupra clauzei penale, dar Noul Cod Civil instituie in mod expres doua exceptii in care instanta poate reduce cuantumul penalitatii: daca exista o executare partiala in natura a obligatiei si daca este vadit excesiva fata de prejudiciul ce putea fi prevazut de parti la incheierea contractului.
De asemenea, penalitatea nu poate fi ceruta atunci cind executarea obligatiei a devenit imposibila din cauze neimputabile debitorului.
expert Paula IEKEL, Biroul teritorial Iasi, Institutia Avocatul Poporului
Publicitate și alte recomandări video
