Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Noi veşti de pe Marte: solul marţian conţine 2% apă

GALERIE
planeta, MArte, apa
  • planeta, MArte, apa
- +

Solul planetei Marte conţine aproximativ 2% apă, iar această descoperire deschide noi perspective pentru o viitoare misiune de explorare a "planetei roşii" cu echipaj uman la bord, potrivit unui studiu realizat pe un eşantion prelevat de roverul american Curiosity, relatează AFP.

"Unul dintre rezultatele cele mai spectaculoase ale studiului realizat pe primul eşantion analizat de Curiosity se referă la procentajul ridicat de apă din solul marţian, care este de aproximativ 2%", a declarat Laurie Leshin, cercetătoare la Rensselaer Polytechnic Institute, din statul american New York, coautoare a acestui studiu publicat joi în revista americană Science.

Eşantionul - care a fost încălzit până la temperatura de 835 de grade Celsius - a degajat procente semnificative de dioxid de carbon (CO2), de oxigen şi de compuşi de sulf, însă apa a fost elementul gazos cel mai abundent, a subliniat cercetătoarea americană.

Viitorii astronauţi ar putea extrage aproximativ un litru de apă dintr-o cantitate de 0,03 metri cubi din acel nisip marţian, iar "asta înseamnă destul de mult", spune Laurie Leshin.

"Până acum, Marte era văzută - în afara regiunilor sale polare - ca un deşert şi, deşi este vorba de o proporţie de apă considerabil mai mică decât aceea descoperită într-un eşantion de sol terestru, este o cantitate substanţială şi reprezintă o resursă importantă" pentru viitorii exploratori ai "planetei roşii", a explicat ea.

"Această apă se găseşte aproape peste tot pe planeta Marte în solul de suprafaţă, sub picioarele voastre, dacă aţi fi un astronaut. Este suficient să încălzeşti puţin solul pentru a obţine apă", a dezvăuit cercetătoarea americană.

"Marte este acoperită cu un fel de strat de nisip care este un amestec şi care se deplasează pe întreaga planetă din cauza frecventelor furtuni de praf, iar, din acest motiv, un eşantion din acest sol conţine o colecţie microscopică din toate rocile marţiene şi ne ajută să ne facem o idee bună despre suprafaţa marţiană în ansamblul ei", a mai spus aceasta.

Apa există din abundenţă pe Marte sub formă de gheaţă în regiunile polare. În 2003, sonda europeană Mars Express, aflată pe orbita acestei planete, a confirmat prezenţa apei îngheţate în calota polară sudică. La puţin timp după aceea, aceeaşi sondă a descoperit prezenţa unui strat de permafrost în jurul polului nord, care se întinde pe o suprafaţă de câteva sute de kilometri pătraţi.

Pe lângă analiza gazelor din solul marţian, alte patru analize efectuate cu alte instrumente de la bordul robotului Curiosity au fost publicate, joi, în revista Science. Aceste rezultate îi ajută pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine natura şi structura solului marţian, precum şi rolul apei.

Ajuns în craterul Gale din regiunea ecuatorială marţiană, pe 6 august 2012, Curiosity, cel mai sofisticat robot explorator, cu şase roţi, trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, a demonstrat deja faptul că "planeta roşie" a fost propice vieţii microbiene în trecutul ei îndepărtat, acesta fiind de altfel principalul obiectiv al misiunii sale.

Un studiu publicat săptămâna trecută a funcţionat însă ca un duş rece pentru speranţele oamenilor de ştiinţă de a găsi forme de viaţă actuale pe Marte, întrucât roverul Curiosity nu a depistat nicio urmă de metan în atmosfera marţiană.

În ultimele săptămâni, roverul şi-a reluat călătoria spre Muntele Sharp, aflat la o distanţă de opt kilometri, principala ţintă de explorare a misiunii sale care va dura doi ani. Periplul său va dura mai multe luni, cu atât mai mult cu cât Curiosity se va opri în drumul său pentru a analiza mai multe formaţiuni interesante din punct de vedere geologic.

Baza Muntelui Sharp prezintă mare interes pentru oamenii de ştiinţă datorită diferitelor straturi sedimentare ale sale, care ar putea să îi ajute pe savanţii de la NASA să dateze perioadele în timpul cărora Marte a fost o planetă propice vieţii.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri