Ţara nordică, un important exportator de petrol şi gaze, analizează deschiderea zonelor offshore pentru mineritul de adâncime, un proces ce necesită aprobarea Parlamentului şi a stârnit îngrijorări legate de mediul înconjurător.

"Dintre metalele găsite pe fundul mării în zona de studiu, magneziul, niobiul, cobaltul şi "pământurile rare" se regăsesc pe lista cu minerale critice a Comisiei Europene", a declarat într-un comunicat Direcţia Norvegiană a Petrolului (NPD), care a condus studiul.

Estimarea resurselor, aflate în zone îndepărtate din Marea Norvegiei şi Marea Groenlandei, a arătat că acestea constau în 38 de milioane de tone de cupru, aproape de două ori mai mult comparativ cu volumul extras în fiecare an la nivel global, dar şi 45 de milioane de tone de zinc, acumulate în sulfuri polimetalice.

Sulfurile, denumite şi "fumător negru", se găsesc de-a lungul riftului din zona mediană a oceanului, unde magma din mantaua Pământului ajunge la fundul mării, la adâncimi de aproximativ 3.000 de metri.

Aproximativ 24 de milioane de tone de magneziu şi 3,1 milioane de tone de cobalt se estimează că s-ar afla în crustele de mangan crescute pe stratul iniţial de rocă de-a lungul a milioane de ani, dar şi 1,7 milioane de tone de ceriu, un "pământ rar" folosit în aliaje.

Crustele de mangan ar conţine şi alte "pământuri rare", cum ar fi neodim, ytriu şi disprosiu. "Mineralele rare, scumpe, cum ar fi neodimul şi disprosiul, sunt extrem de importante pentru magneţii din turbinele eoliene şi motoarele vehiculelor electrice", a precizat NPD.

Impact asupra mediului

Grupurile de mediu au solicitat Norvegiei să amâne exploatarea zăcămintelor de minereu din solul marin până la realizarea mai multor studii, pentru a cunoaşte mai multe despre organismele care trăiesc pe fundul mării şi impactul mineritului asupra lor.

Există "o mare lipsă de cunoştinţe" referitoare la adâncurile oceanelor, unde ar putea fi descoperite specii noi, necunoscute, a avertizat într-o scrisoare Institutul pentru Cercetări Marine din Norvegia.

NPD a indicat că sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili ce cantităţi din aceste resurse ar putea fi recuperate, cu un impact acceptabil asupra mediului înconjurător.

În ţara vecină, Suedia, grupul minier suedez LKAB a anunţat la jumătatea acestei luni că a identificat în regiunea Kiruna, în nordul îndepărtat al ţării, "cel mai mare zăcământ cunoscut" de pământuri rare din Europa, care ar conţine peste un milion de tone de metale. Potrivit estimărilor preliminare, zăcământul de la Kiruna ar conţine mai mult de "un milion de tone de oxizi de pământuri rare", însă compania a subliniat că încă nu a cuantificat valoarea sa exactă, adăugând că până la exploatarea acestor resurse mai este încă "un lung drum" de parcurs. AGERPRES