marti, 19.03.2024
O cantitate "substanţială" de metale şi minerale, variind de la cupru la metale denumite "pământuri rare", a fost descoperită în urma unui studiu norvegian pe fundul mării din zona platoului continental extins al Norvegiei, au anunţat autorităţile, vineri, în cadrul primelor estimări oficiale, transmite Reuters.
Ţara nordică, un important exportator de petrol şi gaze, analizează deschiderea zonelor offshore pentru mineritul de adâncime, un proces ce necesită aprobarea Parlamentului şi a stârnit îngrijorări legate de mediul înconjurător.
"Dintre metalele găsite pe fundul mării în zona de studiu, magneziul, niobiul, cobaltul şi "pământurile rare" se regăsesc pe lista cu minerale critice a Comisiei Europene", a declarat într-un comunicat Direcţia Norvegiană a Petrolului (NPD), care a condus studiul.
Estimarea resurselor, aflate în zone îndepărtate din Marea Norvegiei şi Marea Groenlandei, a arătat că acestea constau în 38 de milioane de tone de cupru, aproape de două ori mai mult comparativ cu volumul extras în fiecare an la nivel global, dar şi 45 de milioane de tone de zinc, acumulate în sulfuri polimetalice.
Sulfurile, denumite şi "fumător negru", se găsesc de-a lungul riftului din zona mediană a oceanului, unde magma din mantaua Pământului ajunge la fundul mării, la adâncimi de aproximativ 3.000 de metri.
Aproximativ 24 de milioane de tone de magneziu şi 3,1 milioane de tone de cobalt se estimează că s-ar afla în crustele de mangan crescute pe stratul iniţial de rocă de-a lungul a milioane de ani, dar şi 1,7 milioane de tone de ceriu, un "pământ rar" folosit în aliaje.
Crustele de mangan ar conţine şi alte "pământuri rare", cum ar fi neodim, ytriu şi disprosiu. "Mineralele rare, scumpe, cum ar fi neodimul şi disprosiul, sunt extrem de importante pentru magneţii din turbinele eoliene şi motoarele vehiculelor electrice", a precizat NPD.
Impact asupra mediului
Grupurile de mediu au solicitat Norvegiei să amâne exploatarea zăcămintelor de minereu din solul marin până la realizarea mai multor studii, pentru a cunoaşte mai multe despre organismele care trăiesc pe fundul mării şi impactul mineritului asupra lor.
Există "o mare lipsă de cunoştinţe" referitoare la adâncurile oceanelor, unde ar putea fi descoperite specii noi, necunoscute, a avertizat într-o scrisoare Institutul pentru Cercetări Marine din Norvegia.
NPD a indicat că sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili ce cantităţi din aceste resurse ar putea fi recuperate, cu un impact acceptabil asupra mediului înconjurător.
În ţara vecină, Suedia, grupul minier suedez LKAB a anunţat la jumătatea acestei luni că a identificat în regiunea Kiruna, în nordul îndepărtat al ţării, "cel mai mare zăcământ cunoscut" de pământuri rare din Europa, care ar conţine peste un milion de tone de metale. Potrivit estimărilor preliminare, zăcământul de la Kiruna ar conţine mai mult de "un milion de tone de oxizi de pământuri rare", însă compania a subliniat că încă nu a cuantificat valoarea sa exactă, adăugând că până la exploatarea acestor resurse mai este încă "un lung drum" de parcurs. AGERPRES
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Băieții născuți din mame obeze au șanse mari să devină și ei supraponderali
Roşia Montană: aspecte mai puţin înţelese şi complexul resurselor
Tradiţie veche la partidoiul ieşean: cum l-au împins pe scări la vale Bogdăneii taman pe Măricel?
Alegeri la „Al. I. Cuza”: Prof. Codrin Liviu Cuţitaru - NU VĂ FIE FRICĂ, TUDORICĂ PICĂ!
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |