De Sănătate

Punem punctul pe știi

Nou-născuţi: de ce renunţă mamele la alăptare?

vineri, 01 februarie 2019, 09:55
7 MIN
 Nou-născuţi: de ce renunţă mamele la alăptare?

„Nu am suficient lapte! Nu se satură copilul, laptele nu e consistent!”. Invocate frecvent ca motive pentru care mamele renunţă la alăptare, cazurile de hipogalactie – când mama nu are suficient lapte – sunt în realitate foarte rare. Aflaţi din articolul următor de ce nu se satură bebeluşii cu laptele de mamă, când este contraindicată alăptarea şi ce medicamente sunt permise în perioada alăptării.

„În primul rând mama trebuie pregătită pentru a-şi hrăni copilul cu lapte de mamă. Trebuie să cunoască avantajele alăptării şi dezavantajele renunţării la alăptat. Nu poţi impune unei mame să alăpteze! Dar orice mamă ar trebui să înţeleagă că cel mai bun pentru un nou-născut este laptele de mamă. Orice formulă de lapte praf oricât de îmbunătăţită şi oricât de asemănătoare ar fi nu poate imita în totalitate laptele de mamă. Trebuie subliniat  unul dintre marele dezavantaje ale hrănirii bebeluşilor cu formule de lapte: riscul de apariţie al alergiilor la formulele de lapte sau la orice alt tip de lapte. La laptele de mamă nu există alergii. De la o simplă dermatită pe care o are copilul nou-născut se poate ajunge la astm bronşic. Şi de multe ori respectiva dermatită poate fi declanşată de una dintre componentele formulei de lapte.  Din fericire, în ultima perioadă a mai crescut numărul de mame care doresc să alăpteze. După 1990 a existat o creştere spectaculoasă a ofertelor de formule de lapte şi o tendinţă îngrijorătoare în rândul mamelor de a renunţa la alăptat. Este mai comod pentru mame mai ales dacă ne gândim la faptul că astfel îşi pot relua mai repede activitatea profesională. Dar, am cunoscut mame care deşi revin la serviciu mai repede, fie se storc şi lasă laptele pentru a fi hrănit bebeluşul, fie vin acasă în anumite pauze pentru a alăpta. Nu este uşor dar nici imposibil. Repet: din fericire mamele încep să fie din nou conştiente de importanţa alăptatului”, a subliniat prof. dr. Maria Stamatin, Centrul de Neonatologie, Maternitatea “Cuza Vodă” Iaşi.

„Nu am suficient lapte. Copilul nu se satură!”

Dacă o femeie dacă doreşte să alăpteze, nu există scuza „Am puţin lapte”. Sunt foarte rare cazurile de mame care au hipogalactie (secreţie insuficientă de lapte).

“Totul pleacă de la dorinţa mamei de a alăpta. Aceasta trebuie să-şi propună încă din perioada sarcinii să alăpteze. Însă dacă o mamă încă din perioada sarcinii nu-şi doreşte să alăpteze, indiferent ce discuţii vei avea cu această mamă, va fi foarte dificil să o convingi să-şi schimbe părerea. Îi poţi prezenta avantajele şi dezavantajele dar nu îi poţi  impune să alăpteze. Repet: depinde de îşi doreşte şI ce îşi propune mam! Dacă nu va dori să alăpteze va apela imediat la scuza frecventă că nu are suficient lapte. Subliniez încă o dată că astfel de cazuri sunt foarte rare. Să punctăm faptul că pentru a apărea laptele matern, comanda pleacă de la nivelul hipotalamusului. Au existat femei care au fost doici fără să aibă copii. Dacă ele au dorit să alăpteze, au reuşit: s-a produs secreţia de lapte în urma comenzii prin axul hipo-talamo-hipofizar”, subliniază prof. dr. Maria Stamatin.

Nu există lapte de mamă „prea subţire”

Acesta este un alt motiv invocat frecvent pentru a renunţa la alăptare: laptele e „prea subţire”, nu este suficient de consistent, copilul nu se satură, nu creşte suficient. Un alt mit deoarece laptele de mamă este adaptat nevoilor copilului şi are consistenţe diferite, în momente diferite, cum ar fi de exemplu prima parte a mesei şi finalul.

„Nu există lapte de mamă „prea subţire” sau „prea gros”. Laptele de mamă este cel mai bun şi este adaptat nevoilor copilului. Da, e adevărat că poate avea consistenţe diferite. De exemplu, în primele zile de la naştere laptele matern se numeşte colostru, are o anumită consistenţă şi conţine o cantitate foarte mare de  imunoglobuline care oferă protecţie împotriva infecţiilor. Apoi, laptele matern îşi schimbă consistenţa şi aceasta este diferită la începutul şi la sfârşitul fiecărei alăptări. De exemplu, la începutul mesei, când bebeluşul este pus la sân, laptele conţine o cantitate  mare de apă. Din aceste motive se recomandă ca un copil să golească un sân pentru că abia la sfârşitul suptului laptele conţine proteine şi lipide. Abia atunci se satisface senzaţia de foame. Dacă copilul este lăsat să adoarmă la sân înainte de a goli sânul, e normal ca la scurt timp să apară din nou senzaţia de foame. Şi atunci mama se gândeşte că laptele nu e suficient de hrănitor. Greşit: copilul nu a golit sânul şi nu s-a săturat. Şi-a potolit doar senzaţia de sete şi puţin din senzaţia de foame”, arată  prof. dr. Maria Stamatin.

Situaţii când există o contraindicaţie definitivă de alăptare

  • Chimioterapie – alăptatul este contraindicat definitiv atunci când mama urmează o cură de chimioterapie. „Din păcate am avut astfel de situaţii chiar anul trecut. Femei la care s-au depistat pe parcursul sarcinii diferite forme de neoplasme şi care ulterior  naşterii au urmat cure de  chimioterapie. Aceasta este una dintre situaţiile în care alăptarea este contraindicată”, punctează prof. dr. Maria Stamatin.
  • Tratamente cu antitiroidiene de sinteză – şi în astfel de cazuri alăptarea este contraindicată.
  • Mamele infectate cu HIV.
  • Mamele infectate cu virusul Hepatitei C.
  • Mama cu tuberculoză activă – nu pentru că bacilul Kockh s-ar transmite prin laptele matern, ci pentru că mamele nu sunt atât de conştiincioase încât să-şi pună  pună o mască dublă care seă împiedice transmitere infecţiei. Bacilul Kockh se transmite prin picăturile expectorate prin tuse.
  • Mamele consumatoare de droguri.

Contraindicaţii temporare de alăptare

  • Tratament cu izotopi radioactivi – contraindicaţie temporară. Se poate relua alăptatul după finalizarea terapiei.
  • Herpes la nivelul sânului – contraindicaţie temporară în perioada în care se poate transmite infecţia.

Alăptarea în cazul mamelor cu Hepatita B

Dacă o mamă are Antigeni HBs pozitivi şi anticorpi, alăptarea este permisă deoarece în această situaţie riscul de transmitere este 0.

Este contraindicată alăptarea  în cazul mamelor cu Antigen HBs pozitiv sau Antigen HBe şi viremie. În astfel de situaţii,  riscul de transmitere a Hepatitei B  este de 70-80%.

”Dacă mama a făcut Hepatită B în ultimul trimestru de sarcină, alăptarea este contraindicată. Încă există discuţii pe această temă dacă se poate alăpta copilul după vaccinare şi administrarea. Aceşti copii se vaccinează imediat după naştere şi, de asemenea, li se administrează imunoglobulină AntiB. Terapie care i-ar induce copilului anumită o imunitate dar după 3 săptămâni de la administrare.  ar mai trebui repetată la 3 săptămâni. Deci aici sunt o serie de discuţii despre alăptare. Există încă discuţii pe această temă dar în general se contraindică alăptarea în cazul mamelor care au făcut Hepatită B în ultimul trimestru de sarcină sau în cazul mamelor care au Antigen Hbs sau Hbe pozitiv şi viremie”, precizează  prof. dr. Maria Stamatin.

Alăptarea şi medicamentele

Medicamentele utilizate frecvent mai ales pentru dureri sau răceli curente,  trec în laptele de mamă în concentraţie 0,02%. “Paracetamolul, antiinflamtoriile nesteroidiene gen Ibuprofen, antibioticele uzuale pentru infecţii bacteriene nu sunt contraindicate în alăptare. Dintre antibiotice doar metronidazolul este contraindicat în alăptare. Bineînţeles, asta nu înseamnă că o mamă care alăptează poate lua medicamente fără să ţină cont de dozele recomandate de medic. Una este să iei două doze de paracetamol pentru că ai febră şi alta este să iei mai multe tablete într-o singură zi. Există şi extrema cealaltă: mama nu ia nici un medicament pentru răceală  de teama să nu facă rău copilului. Sau renunţă la alăptat pentru că a răcit. Dacă o mamă face o infecţie respiratorie, nu înseamnă că trebuie să oprească alăptatul. Dimpotrivă, acea mamă face anticorpi iar anticorpii vor trece prin laptele de mamă şi vor proteja copilul. Şi nici nu înseamnă că nu poate lua medicamente pentru a ameliora simptomele răcelii sau antibiotice dacă apare o infecţie. E indicat să ia dozele corecte, nu mai multe şi, dacă se poate, la jumătate de oră după ce a alăptat. Şi, bineînţeles, la recomandarea medicului de familie. Precizez aici că, de asemenea,  cofeina, nicotina şi alcoolul trec în anumite cantităţi în lapte. Multe mame nu renunţă la nici una dintre acestea dar se tem să ia un Paracetamol. Ar fi bine să renunţe de tot la fumat şi alcool măcar în perioada alăptatului.  Cafeaua este permisă dar în cantităţi rezonabile. O ceşcuţă, nu o cană, dimineaţa, la jumătate de oră după alăptare”, încheie prof. dr. Maria Stamatin.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii