Noua conducere a „Cuza” caută o definiție a abandonului de studii. Una din cauzele fenomenului: „M-au obligat părinții”

Pot fi incluși la abandon universitar studenții care abandonează studiile, dar după o perioadă de timp se reînmatriculează? Probabil nu reprezintă abandon final. Este dinamismul considerat abandon? Încă nu există o definiție clară, pentru că noțiunea este interpretabilă și nu avem o entitate care să realizeze astfel de statistici, astfel că momentan nu sunt nici date relevante.

Pe de altă parte, este cert că rata de abandon era și mai mare în rândul celor care au urmat studii superioare de lungă durată (licența 4-5 ani) anterior introducerii sistemului Bologna (licența de 3 ani cu continuare de 2 ani la master).

CITESTE SI: Iași – în fiecare zi un elev renunță la școală: 387 în tot anul. Abandon școlar în creștere în mediul urban

„Încercăm întâi să ajungem la o definiție clară, să spunem că fenomenul este în curs de definire. Până acum nimeni nu a dat o definiție, nu avem o entitate care să centralizeze astfel de date, ar fi subiectiv să o facem înainte de a lămuri ce înseamnă, de fapt, abandonul universitar”, au precizat reprezentanții Universității.

Cauzele abandonului

Recent, rectorul UAIC, prof.univ.dr. Liviu George Maha, a enumerat o parte dintre cauzele care îi determină pe studenți să renunțe astăzi la facultate.

„Abandonul e o problemă cronică ori s-a cronicizat, din păcate, și nu e doar cazul universității noastre, e o problemă generală în învățământul superior. Cauzele sunt diverse. În primul rând, trebuie făcută distincția între abandonul la ciclul de licență și abandonul la studiile de masterat. Sunt situații, și nu puține, în care absolvenții de studii de liceu nu beneficiază de orientare profesională corespunzătoare. La liceu, mai ales, ar trebui să existe o preocupare mai susținută pe această linie, de a evalua competențele pe care îl are un elev și de a-l îndruma în funcție de ce competențe are. Există și o componentă familială. Ca rector, chiar am primit mesaje mai puțin optimiste legate de viitorul unor studenți care spuneau că au început un anumit program de studiu la presiunea părinților sau chiar fiind obligați. E păcat, pentru că aceste decizii își pun amprenta nu doar asupra profesionistului, ci și a omului care va deveni studentul respectiv. Pe de altă parte, venind în Iași cu anumite așteptări cu privire la un program de studii, noi încercăm să facem promovare, dar nu întotdeauna informația e suficientă sau clară și studenții constată că poate vor altceva, există și un pragmatism care apare, deci cauzele sunt diverse. La masterat, absolventul crede că are timp de școală, însă intrând în viața profesională descoperă că programul nu îi mai permite. Uneori, chiar din onestitate față de el însuși, față de profesori, decide să renunțe la cursuri, decât să le trateze așa cum nu ar trebui”, a subliniat rectorul UAIC.

Publicitate și alte recomandări video