Două treimi dintre deputaţii ieşeni au pus umărul la un scandal internaţional. Un proiect de lege care trebuia să pună în aplicare o hotărâre a Curţii Constituţionale de acum doi ani s-a transformat peste noapte, luând o formă care a provocat protestele instituţiilor anticorupţie, dar şi ale Ambasadei Statelor Unite, „îngrijorarea“ Olandei şi Marii Britanii, dar şi preocuparea Comisiei Europene. „E o furtună într-un pahar cu apă. Nimeni nu scapă de lege, nimeni nu capătă vreo «superimunitate»“, susţine liderul PNL Iaşi, Relu Fenechiu.

Pe 21 noiembrie, Senatul a a­dop­tat o lege compusă dintr-un singur articol. „Articolul 74.1 din Codul Penal, republicat în Mo­nitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu mo­dificările şi completările ulterioare, se abrogă“, era întregul text al legii. Legea fusese propusă spre adoptare Senatului în urma unei soluţii date de Curtea Con­stitu­ţională la o sesizare privind articolul respectiv din Codul Penal. Con­cret, acesta stabilea posibilitatea ca un inculpat pentru infrac­ţiuni economice să beneficieze de reducerea pedepsei dacă acoperea prejudiciul creat până la soluţio­narea cauzei în primă instanţă. Curtea a decis că prevederea este neconstituţională, întrucât crea o discriminare între inculpaţii condamnaţi deja şi cei încă cercetaţi pentru aceeaşi infracţiune. Senatul a luat act de decizia Curţii şi a decis abrogarea paragrafului din Codul Penal. În această formă, legea a fost trimisă spre aprobarea Camerei Deputaţilor. „Dimineaţă, la vot, ne-am trezit cu o formă a legii de care nu aveam cuno­ş­tinţă. De fapt, unii colegi nici nu au venit la vot, pentru că nu au fost anunţaţi de organizarea şe­dinţei. Modificările s-au făcut pe ascuns, seara târziu, după ce se anun­ţase că s-au terminat discu­ţiile în comisia juridică. Deputaţii din USL au mai rămas şi au băgat ce amendamente au vrut“, a ex­plicat deputatul PDL Camelia Bogdănici.

Practic, la singurul articol de lege propus de Senat, deputaţii din comisia juridică au adăugat 8 pa­gini de amendamente. Printre ace­stea se număra şi unul despre care deputatul liberal Relu Fenechiu spu­ne că a fost introdus doar pentru clarificare, dar care a stârnit furtuna de proteste. Din categoria funcţionarilor publici nominalizaţi în articolul 175 al Codului Penal au fost scoşi preşedintele, parlamentarii, avocaţii, notarii şi alţi practicanţi ai unor profesii li­berale. „Textul articolului 175, coroborat cu cele următoare ducea la situaţii absurde. Un simplu tonetar era considerat func­ţio­nar. Avocatul era funcţionar public, ceea ce era anormal, fiind vorba de o profesie liberală, nu de un angajat la stat. Un parlamentar putea fi cercetat pentru trafic de influenţă sau abuz în serviciu dacă cerea la rectificarea bugetului bani pentru o biserică. În for­ma pe care se discută atât, nu apa­re nicio superimunitate, ni­meni nu scapă de lege. Dacă cer şpagă unui om, nu răspund ca funcţionar public, dar răspund. Conflictul de interese rămâne. Şi aşa mai departe“, a explicat Fe­nechiu. O părere radical opusă au prezentat însă procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Astfel, nemaifiind funcţionari publici, demnitarii vor răspunde penal „în baza legilor speciale în baza că­rora îşi desfăşoară activitatea, precum şi a dreptului comun“. „Cate­goriile menţionate nu vor mai pu­tea fi cercetate şi sancţionate pentru infracţiuni comise în exer­ci­tarea atribuţiilor lor, pentru infracţiuni de corupţie şi asimilate. De asemenea, inculpaţii trimişi în judecată ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate ar putea fi eliberaţi“, au argumentat reprezentanţii DNA.

Aceştia au menţionat şi că reglementările Consiliului Europei şi ONU, acceptate de România, cer statelor să dea o definiţie cât mai largă categoriilor funcţionarilor, nu să o restrângă.

Convenţiile CE şi ONU reglementează expres tocmai actele de corupţie ale membrilor forurilor legiuitoare. „Eu nu am participat la vot, pentru că acolo nu se vota o lege, ci o şmecherie. M-a dezgustat atât modificarea Codului Penal, cât şi complotul pentru încropirea legii amnistierii şi graţierii. Să te fu­rişezi noaptea şi să schimbi pro­iecte de lege ferit de ochii co­legilor, ai presei şi ai celor de bu­nă-credinţă mi se pare un lucru oribil în politică. E un act de banditism care, în ciuda ascunzişurilor pe care le-au căutat iniţiatorii, s-a văzut din toată ţara, ba chiar şi de la Ber­lin, din Londra şi de la Wa­shing­ton“, a spus deputatul PP-DD Viorel Blăjuţ.