Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Nu asta e criza!

GALERIE
radu craciun
  • radu craciun
- +

Mai întâi, poate ar fi util să definim termenul de criză. Din punctul meu de vedere, cea mai simplă şi general valabilă definiţie a crizei ar fi “un eveniment advers pentru care nu eşti absolut deloc pregătit”.

Respectând proporţiile, anunţul bonei că nu va veni să stea cu copiii cu 5 minute înainte să pleci la serviciu este o criză. Izbucnirea neaşteptată a pandemiei a generat şi ea la rândul ei o criză. Falimentele de neconceput a mari instituţii financiare în 2007 şi 2008 au generat o criză financiară şi apoi economică. Şi exemplele ar putea continua.

Încă o nuanţă importantă. Faptul că te aştepţi, anticipezi o evoluţie negativă, dar nu faci nimic ca să te pregăteşti pentru ea, are consecinţe similare cu cele ale unei surprize.

Degeaba te aştepţi să nu vină bona. Dacă nu găseşti din timp un înlocuitor sau o soluţie alternativă, te vei afla în aceeaşi situaţie de criză generată de elementul-surpriză. În momentul de faţă, nu ne confruntăm încă cu evoluţii care să genereze o criză economică.

Da, suntem într-un context cu inflaţie mare care nu va fi uşor de redus. Însă haideţi să privim în jur: la dinamica creditului în economie, la aglomeraţia din aeroporturi, la numărul maşinilor de pe străzi, la dinamica consumului şi aşa mai departe. Nimic din ceea ce se întâmplă în jurul nostru nu poartă simptomele unei crize economice.

Însă, nu este mai puţin adevărat că ne aflăm într-un context în care reducerea inflaţiei printr-o creştere agresivă de dobânzi de către băncile centrale risca să ducă ţările dezvoltate în recesiune, generând un efect de domino în economia globală. Mai mult, o eventuală întrerupere a alimentării cu gaz la iarnă, poate fi un moment de răscruce din punctul de vedere al evoluţiilor economice.

În aceste condiţii, întrebarea este cât suntem de pregătiţi pentru astfel de evoluţii, iar răspunsul este: mai deloc. Practic suntem într-un scenariu al perioadei 2007-2008 în care economia creşte pe deficite mari finanţate din exterior: deficit de cont curent şi deficit bugetar. (Iar atunci am avut măcar scuza surprizei…) Problema este că fluxurile externe sunt mai presus de controlul statului român. Aşa cum 2008 a arătat, în momentul în care investitorii speriaţi închid robinetul finanţărilor externe, rămâi pe cont propriu şi eşti obligat să baţi pe la porţile instituţiilor financiare multilaterale, care îţi impun acele măsuri de reformă pe care singur nu ai fost capabil să le iei.

De abia aceea va fi o criză. Şi nici măcar pentru că vom fi luaţi prin surprindere. Mai degrabă pentru că, în pofida faptului că recesiunea este anticipată, măsurile de corecţie a dezechilibrelor sunt inexistente. În acest context, merită amintită o remarcă a guvernatorului Isărescu făcută recent şi care sugerează pesimismul sau, în ce priveşte apetitul de finanţare de către investitori, a deficitului bugetar.

La remarca unui jurnalist Bloomberg care observa că luna iunie a fost cea mai proastă lună pentru Ministerul de Finanţe în ceea ce priveşte modul în care a reuşit să îşi strângă necesarul de finanţare de pe piaţa locală, replica sa seacă a fost: “Până acum”.

Merită remarcat şi faptul că România, în pofida rating-ului său investment grade (recomandat investiţiilor) plăteşte deja dobânzi reprezentative pentru un rating mai slab, ceea ce arată neîncrederea în politica fiscală a României şi creşte probabilitatea unui soc de finanţare în contextul unei probabile fugi a investitorilor internaţionali de risc. Acestea fiind spuse, aş concluziona că România nu se află în prezent într-o criza economică. Dar ceea ce se întâmplă seamănă mult cu petrecerea de pe Titanic. Lipsa unor măsuri de corecţie a dezechilibrelor economice transformă România în victima sigură a evoluţiilor economice viitoare adverse. Şi mai este un lucru care mă preocupă. În pofida petrecerii de pe Titanic, BNR nu pare să se grăbească să ia sticlele de băutură de pe masă, tentaţia fiind de a se transforma mai degrabă într-o “mamă a răniţilor”. Invocarea deficitului bugetar mare ca motiv pentru o creştere doar lentă a dobânzilor, sugerează că inflaţia va rămâne o vreme mai îndelungată printre noi: în beneficiul bugetului şi în defavoarea cetăţenilor care în doar trei ani vor vedea economiile din bănci erodate cu o treime. Sustenabilitatea politicii fiscale ar trebui să rămâna responsabilitatea guvernului şi nu a BNR. Curmarea inflaţiei şi administrarea strictă a aşteptărilor inflaţioniste vedem că este astăzi prioritatea zero a marilor bănci centrale. Atât şi nimic mai mult. (articol preluat de blogul personal, raducraciun.ro)

Radu Crăciun este profesor la Institutul de Administrare a Afacerilor ASEBUSS şi preşedinte al BCR Pensii

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri