Numărul naşterilor de la Iaşi tot creşte de doi ani. La nivel naţional numărul naşterilor scade constant şi dramatic de la un an la altul
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Numărul naşterilor de la Iaşi tot creşte de doi ani. La nivel naţional numărul naşterilor scade constant şi dramatic de la un an la altul

GALERIE
natalitate
  • natalitate
- +

La cea mai mare maternitate din Moldova, „Cuza Vodă“, se nasc tot mai mulţi copii. „Dacă în 2009 naşterile începeau să scadă, din anul 2014 am trecut de 6.000 de naşteri anual. La noi nu este înregistrată o scădere, ci, din contră, numărul este mai mare“, explică managerul.

Anul trecut, în România s-au născut cu 11.000 mai puţini copii decât în anul 2015, conform cifrelor Institutului Naţional de Statistică. Mai exact, în cele 12 luni ale anului 2016 au venit pe lume aproape 190.000 de copii, iar în 2015 s-au născut puţin peste 201.000. De aceea, 2016 a fost indicat ca fiind anul „cu cele mai puţine naşteri din 1990 până în prezent“. Conform INS, în ultimii 26 de ani a existat o tendinţă negativă în ceea ce priveşte numărul naşterilor în toată ţara. În 1991 erau înregistrate la nivel naţional 275.000 de naşteri, iar anul trecut au fost aproape 190.000, cu 30% mai puţine. Cu toate acestea, la cele două maternităţi de stat din Iaşi trendul este unul diferit. Dacă la Maternitatea „Elena Doamna“ în anul 2016 au venit pe lume 995 de copii, uşor mai puţine naşteri înregistrate comparativ cu alţi ani, la Maternitatea „Cuza Vodă“ numărul naşterilor a fost unul în creştere, anul trecut fiind aduşi pe lume 6.333 de copii, cu aproximativ 300 mai mulţi decât în 2015. Cum se explică acest trend?

Creşte numărul naşterilor după 35 de ani

„La maternitatea noastră, numărul a început să scadă încă din anii 1990; dacă înainte de anii '90 erau 1.600-1.800 de naş­teri pe an, anul trecut am avut doar 995, ceea ce înseamnă că nu­mărul naşterilor a scăzut la jumătate“, a precizat prof. dr. Flo­rentin Dumitrache, director medical al Maternităţii „Elena Doamna“. La Maternitatea „Cuza Vodă“ însă, numărul naşterilor a început să fie unul în creştere încă de acum câţiva ani. „În momentul de faţă este o tendinţă de re­dresare. Dacă în 2009 naşterile începeau să scadă, din anul 2014 am trecut de 6.000 de naşteri anual. La noi nu este înregistrată o scădere, ci, din contră, numărul este mai mare“, a explicat prof. dr. Iolanda Blidaru, managerul Maternităţii „Cuza Vodă“. Cu toate acestea, la nivel naţional, tendinţa generală este una de scădere, deoarece majoritatea femeilor pun pe primul plan realizarea profesională, amânând întemeierea unei familii, uneori până la vârsta de peste 30 de ani. Atunci începe să devină mai dificilă conceperea unui copil, având în vedere că fertilitatea depinde şi de vârstă. Medicii recomandă ca, până la 30 de ani, femeile să aibă deja un copil. Majoritatea naşte­rilor se înregistrează în grupa de vârstă 25-35 de ani, însă există şi o tendinţă de creştere a naşterilor după vârsta de 35 de ani.

Cezariana, considerată o soluţie din frică

Un alt aspect care se află în continuă creştere este numărul naşterilor prin cezariană, şi nu pe cale naturală, din diferite motive, de la teama de durere a mamelor şi până la teama medicilor de a nu se confrunta cu anumite complicaţii care nu depind de ei. Dacă, în 2008, numărul femeilor care năşteau prin cezariană era de 23,6% la nivel naţional, în ultimii ani, procentul a ajuns la 36,9%. Reprezentanţii Organizaţiei Mon­diale a Sănătăţii susţin că rata cezarienelor dintr-o ţară nu ar trebui să depăşească 15% din nu­mărul total de naşteri înregistrate, creşterea numărului de astfel de intervenţii chirurgicale fiind în ultimii 30 de ani una constantă în toată lumea.

Medicii ieşeni susţin că, deşi se recomandă naşterea pe cale naturală, în ultimii ani, la maternităţile din oraş se înregistrează un număr mai mare al naşterilor prin cezariană, la baza acestui lucru stând mai mulţi factori decisivi. De exemplu, în anul 2016, la Maternitatea „Elena Doamna“, procentul de naşteri prin cezariană a fost de 57%, adică din cei 995 de copii născuţi, doar 426 s-au născut pe cale na­turală. „Sunt mai multe discuţii de avut în vedere aici, în primul rând dorinţa mamei, dar şi indicaţia medicului. Împreună îşi programează operaţia la termen, pentru că una este să supraveghezi o naştere naturală timp de 12-14 ore şi alta e ca totul să fie programat şi să dureze mult mai puţin şi să fie cu mai puţine riscuri. În toată Europa a mai apărut un fenomen. Din cauza liberalizării cezarienei, medicii şi-au diminuat din abilităţile de a conduce o naştere, pentru că, asistând mai rar, la un moment dat nu mai au la fel de mult cu­raj. Mulţi se tem să nu gre­şească, să nu iasă copilul afectat, de aceea e mai simplu să operezi. În ultimii ani, tot ca reflex al Occidentului, au apărut cazurile de acuzaţii împotriva medicilor: oricine vrea îl acuză pe medic de ceva anume“, a explicat prof. dr. Florentin Dumitrache. Motivul ar fi, conform specialiştilor de la Maternitatea „Cuza Vodă“, şi un rezultat al faptului că marea majoritate a femeilor nu merg la consultaţii pe durata sarcinii, ceea ce duce la complicaţii nepre­văzute pe care medicii nu vor să şi le asume. „În cea mai mare parte a situaţiilor, există o presiune exercitată asupra obstetricianului, iar cezariana este o rezolvare sigură a problemelor. În ţările civilizate, familia îşi asumă anumite riscuri, femeia merge la consultul prenatal în mod perio­dic, aşa cum ar trebui, este informată asupra problemelor care sunt constatate şi, de regulă, împreună cu tatăl, ia decizii în ceea ce priveşte copilul. Inclusiv dacă îşi asumă sau nu riscul de a naşte pe cale naturală. La noi, familia nu îşi doreşte să îşi asume niciun risc, şi atunci medicul care este pus în această situaţie nu are o susţinere din acest punct de vedere şi preferă să apeleze la cezariană, care oferă o cale sigură. Desigur, şi cezariana are riscurile ei, dar cu posi­bilităţile actuale lucrurile pot fi bine stăpânite“, a precizat prof. dr. Iolanda Blidaru. Astfel, procentul de naşteri prin cezariană de la Maternitatea „Cuza Vodă“ este unul puţin peste 50%. În perioada 2009-2011, numărul naşterilor naturale era mai mare decât cel prin cezariană, abia din anul 2012, balanţa începând să încline mai mult către cezariană.

Cezariană versus naştere naturală

Specialiştii mai spun că, într-adevăr, copiii născuţi prin cezariană pot avea un risc mai mare de a dezvolta complicaţii, sau că se adaptează mai greu la viaţa extrauterină. „În urma unor studii făcute în SUA şi în alte ţări din Europa Occidentală unde este înregistrat un număr mare de cezariene, prin compararea copiilor născuţi prin cezariană cu cei pe cale naturală s-a ajuns la ideea că există o adaptare ceva mai dificilă imediat după naştere a celor născuţi prin cezariană. Nu este însă o regulă generală“, a completat managerul de la „Cuza Vodă“. De asemenea, profesorul Florentin Dumitrache, de la „Elena Doam­na“, susţine că s-a observat că cei aduşi pe lume prin cezariană pot prezenta imaturitate pulmonară şi pot avea complicaţii mai mari decât cei aduşi pe lume natural.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

O reţinere suspectă şi o tăcere asurzitoare

Cosmin PAȘCA

O reţinere suspectă şi o tăcere asurzitoare

Într-o ţară civilizată, reţinerea în forţă a unui opozant al sistemului ar face prima pagină a ziarelor, iar autorităţile publice şi liderii politici ar fi traşi de mânecă să expună un punct de vedere. Dacă, de bine, de rău, presa a ridicat pe ici, pe colo câteva semne de întrebare (poate nu suficiente), tăcerea instituţiilor statului şi a mediului politic (excepţie USR Tineret) în acest caz este înfricoşător de asurzitoare.

Filmuletul zilei

opinii

Ruşi şi americani

Codrin Liviu CUȚITARU

Ruşi şi americani

Devine chiar spectaculos faptul că doi scriitori sovietici (convinşi, repet, de superioritatea civilizaţiei din care provin) reuşesc să nu „devieze” ideologic în multitudinea observaţiilor lor (deşi, repet şi acest lucru, debarcă pe pămînt american cu vizibile prejudecăţi). America fără etaje constituie, prin urmare, o investigaţie culturală - una dintre primele de altfel - de primă mână, nu doar valabilă, ci şi autentică, asupra americanităţii moderne.

Respir cu plămânii tăi. Şi ai lor

Bogdan ILIESCU

Respir cu plămânii tăi. Şi ai lor

Despre neuroplasticitatea socială.

Identităţi în oglindă (I)

Florin CÎNTIC

Identităţi în oglindă (I)

Nimic mai firesc cu ocazia Zilei Naţionale decât o discuţie despre ce înseamnă „să fii român”. Evreu român.

pulspulspuls

Va fi numit onorabilul domn Balalaicu secretar de stat? Au ba?

Va fi numit onorabilul domn Balalaicu secretar de stat? Au ba?

Puţină lume a văzut ieri, stimaţi telespectaori, că pe marginea de jos a soclului statuii domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, chiar în timpul paradei organizată pentru sărbătorirea Zilei Naţionale, sau, în fine, dacă joaca de acolo poate fi numită paradă, ei bine, chiar acolo şi atunci un cetăţean surescitat nu făcea nimic altceva, dacă vă vine a crede, decât că dădea în bobi. 

Caricatura zilei

Cântecel de sezon

Editia PDF

Bancul zilei

- "Pentru o digestie buna beau bere. Daca nu am pofta de mâncare, beau vin alb. Daca am tensiunea scazuta, beau vin ros (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.