Citiți aici integral Ziarul de Sănătate nr. 13

Mai grav este, spune rectorul, că o parte dintre cei care vin pe aceste locuri nu sunt dintre cei mai străluciți absolvenți de medicină. Ci mai degrabă sunt tinerii care au vrut o altă specializare, n-au prins locuri acolo, și „s-au mulțumit” cu o poziție la chirurgie generală.

„Este clar că locurile nu se mai ocupă ca acum 10-15-20 de ani. Era efectiv o bătălie. Astăzi, locurile rămâne și sunt accesate de cei care sunt, ca note, la mijlocul spre coada clasamentului de la rezidențiat. Nu sunt dintre candidații care au o situație educațională foarte bună, dar este important de spus că încă sunt cei care își doresc să facă chirurgie. Problema e că sunt puțini cei care aleg asta din vocație, mulți o fac din conjunctură și, după un an, încep fie să se retragă, să dea iar rezidențiatul, fie să treacă de la o specialitate la alta. Chirurgia generală nu mai este la fel de atractivă”, a precizat prof.dr. Viorel Scripcariu.

Munca unui chirurg e cea mai vizibilă și la bine, și la rău

La rândul său chirurg, rectorul își amintește că în vremea studenției sale mulți nu îndrăzneau să spere că vor prinde un rezidențiat pe chirurgie generală. Astăzi, însă, societatea arată altfel. Prof.dr. Viorel Scripcariu spune că presiunea pe chirurgi este una mare, atât ca volum de cazuri, cât și din partea aparținătorilor și a pacienților. Munca lor are cele mai vizibile rezultate: o operație bine executată salvează viața unui pacient care nu are altă alternativă terapeutică, dar în același timp, o complicație poate duce la efecte nedorite. Chiar dacă în multe cazuri nu e vina chirurgului sau a echipei de suport, consecințele sunt directe și există un oprobiu public asupra lor.

„Vorbim despre medici în general, dar mai ales specialitățile chirurgicale sunt expuse mereu criticilor. Sunt mulți pacienți, aparținători, care au fost nemulțumiți de rezultatul tratamentului sau de tratamentul în sine care sunt vocali și ajung ușor în atenția tuturor, inclusiv a mass-media. E mult spus că s-a reușit «defăimarea» acestei tagme, dar există o percepție la ora actuală, la nivelul populației generale, că chirurgii au bani sau câștigă foarte bine față de alți medici. Ceea ce nu este adevărat. E benefic însă că, în România, concepția pacientului român în ceea ce privește «plicul» s-a îmbunătățit și a scăzut foarte mult. Suntem o țară europeană, lumea înțelege că aceste lucruri nu-și mai găsesc locul în societate. Iar orice act medical care condiționează «plicul» trebuie criticat și condamnat”, a declarat prof.dr. Viorel Scripcariu.

Alte specializări mai bine plătite, cu riscuri mai puține

A contat și faptul că chirurgii sunt mai expuși greșelilor, cât și reușitelor, spune rectorul, atunci când vine vorba despre alegerea de la rezidențiat. Dar probabil unul dintre cei mai importanți factori în alegerea tinerilor ține de felul în care s-au așezat lucrurile în societate după creșterile semnificative salariale din domeniul medical. Acum se câștigă la fel de bine și din specializări în care volumul de muncă nu este la fel de mare și riscurile sunt infinit mai mici.

„Sunt aceeași bani plătiți pentru chirurgie ca pentru, să spunem, cardiologie, radiologie sau radiologie intervențională. La aceasta din urmă poți lucra, după-amiază, de acasă. Rămâi în privat, primești imagini pe calculator, le interpretezi și dai rezultatele. Se câștigă bani în plus, sunt și sporuri în acest sens. La fel, îți deschizi un cabinet privat de cardiologie și vei avea toată ziua pacienți. Se câștigă bine și din ATI, cu sporuri salariale foarte mari, dar este și o specializare foarte grea și foarte solicitantă. Aici există și o presiune din exterior: solicitările din afara țării, din Europa și nu numai, de specialiști în ATI, sunt în continuare foarte mari și o bună parte dintre cei care pleacă din țară după rezidențiat sunt cei care s-au pregătit în această specializare”, a completat prof.dr. Viorel Scripcariu.

prof.dr. Viorel Scripcariu

S-a mai schimbat un lucru semnificativ în ceea ce privește chirurgia generală, dar aceasta este o schimbare în bine. A existat o deschidere mai mare pentru toți rezidenții, iar acum cam jumătate sunt femei. Nu cu mult timp în urmă, spune rectorul, nu erau interesați de chirurgie decât bărbații care terminau Facultatea de Medicină. „Astăzi, dacă mergeți plin clinicile universitare, veți vedea că dintre rezidenți majoritatea sunt femei și sunt rezidenți foarte buni, chiar au rezistență și pasiune”, a completat rectorul.

Cine ne va opera peste 20 de ani? Posibil chirurgi din Asia

Deși prof.dr. Viorel Scripcariu spune că e majoritatea absolvenților nu vor recunoaște asta decât în subconștient, alegerea unei alte specializări decât chirurgia generală, chiar dacă ar fi pricepuți la asta, vine și conjunctura presiunii meseriei. Chirurgia înseamnă volum de muncă mare, gărzi peste gărzi cu operații care durează uneori ore în șir, una după alta. Iar acest lucru îi consumă chiar și pe cei mai rezistenți.

„Oamenii, dacă pot, se vor proteja, și e de înțeles. Dacă obțin ceva cu mai puțin efort, de ce să mă prind într-o specialitate foarte mare? Există totuși dintre tinerii noștri cei care au vocație și care vor să facă asta. Îi vedem chiar de pe băncile facultăților: sunt cei care chiar vor să facă chirurgie. Vin în practicile de vară în sălile de operații, îi identifici acolo, mai avem cercuri metodologice pe parte de chirurgie, unde prezentăm cazuri, cum am lucrat la ele, și îi atragem”, a punctat prof.dr. Viorel Scripcariu.

Iar lucrurile merg, cumva, împotriva unui trend, spune rectorul, chiar dacă situația e la fel în toate marile centre din Vestul Europei. Interesul tinerilor scade în contextul unei meserii cu stres extrem și volum mare de muncă. Dar revoluțiile din tehnologie ușurează mult munca multor chirurgi și ar trebui să fie un punct de atracție pentru generațiile viitoare. Sunt progrese semnificative realizate în chirurgia laparoscopică, în cea robotică, se merge mult pe minim-invaziv, iar asta reduce timpul de operație și riscurile de complicații.

Dar există și la Iași îngrijorarea pe care am ridicat-o în „Ziarul de Sănătate”, în acest dosar: cine ne va opera peste 20 de ani?

„Ne îngrijorează lucrul acesta. Pe viitor, această specialitate pur și simplu nu are cum să dispară. Așa că dacă nu vei avea oameni, personal, care să practice, nu văd unde se va putea ajunge. Una e să mergi la un chirurg care era un student briliant încă din timpul facultății, care arăta aptitudine pentru asta și dorință, alta e să mergi să te operezi la cineva care face chirurgie că nu a avut o altă opțiune. Există o translare, în medicină, de la Est la Vest. Și în România astăzi sunt mulți chirurgi care provin din Republica Moldova. Poate peste ani vom avea chirurgi care vin din alte țări din Asia, din China. Este o problemă de care sunt îngrijorați și sperăm să găsim soluții”, a conchis prof.dr. Viorel Scripcariu.

Publicitate și alte recomandări video