Schimbarea, spun nutriționiștii din Iași, este una previzibilă și, în mare parte, binevenită, pentru că se aliniază cu datele științifice recente și cu principii deja validate, precum cele ale dietei mediteraneene. Specialiștii avertizează însă că noua „piramidă” nu trebuie urmată mecanic: unele formulări pot crea confuzie și necesită interpretare atentă și adaptare în funcție de starea de sănătate și stilul de viață al fiecărei persoane.

Rada Baltag, nutriționist și dietetician din Iași, subliniază că principala diferență între vechea și noua piramidă alimentară nu constă în tipurile de alimente recomandate, pentru că ambele încurajează consumul de cereale integrale, legume, lactate sau carne, ci în cantitatea și frecvența porțiilor. De exemplu, dacă în vechea piramidă se recomandau 6-11 porții de cereale pe zi, în noua recomandare acestea scad la 2-4 porții, ceea ce reflectă o distribuție diferită a alimentelor pe parcursul zilei.

„Putem observa că, în noua piramidă, cantitatea de carbohidrați integrali este mai redusă, ajungând la aproximativ două-trei porții pe zi. Deși există multe similitudini cu versiunea anterioară, cea mai importantă schimbare se referă la cantități și la proporțiile între grupele alimentare”, a specificat acesta.

 Se observă similitudini între noua piramidă alimentară și dieta mediteraneană

Potrivit nutriționistei, în noua piramidă alimentară, accentul se pune pe legume și alte vegetale, așa-numitele zarzavaturi. Această categorie de alimente, în special frunzele verzi, oferă un aport semnificativ de fibre, vitamine și minerale, care poate varia în funcție de solul în care au fost cultivate. De asemenea, se recomandă consumul de lactate integrale.

• CITEȘTE ȘI: O radiografie a dietelor alimentare: poți slăbi singur sau ai nevoie de un specialist?

„Mult timp s-a discutat despre consumul de lactate degresate sau cu un conținut foarte scăzut de grăsimi, conform ghidurilor europene. Personal, nu am recomandat niciodată lactatele degresate sau fără grăsimi, ci am susținut întotdeauna consumul de lactate cu un conținut moderat de grăsimi, de aproximativ 2–3%. Aceasta atitudine se menține și astăzi, în contextul în care, într-o perioadă anterioară, lactatele erau adesea demonizate”, a explicat Rada Baltag.

Rada Baltag subliniază că se observă clar similitudinile între noua piramidă alimentară și dieta mediteraneană, deja bine cunoscută și recomandată în ghidurile europene, fiind chiar inclusă în patrimoniul cultural al umanității. Principiile esențiale se păstrează: accent pe calitatea alimentelor și pe echilibrul nutrițional. Grăsimile nu mai sunt demonizate; se recomandă grăsimile sănătoase, mononesaturate și polinesaturate, cum sunt cele din pește gras, nuci, semințe crude și ulei de măsline, acesta din urmă fiind pus în prim-plan datorită valorii sale nutritive.

„Despre aceste principii se vorbește de mult timp, iar studiile au confirmat în repetate rânduri beneficiile dietei mediteraneene și ale consumului de alimente integrale, cu accent pe calitate. Era de la sine înțeles că acesta este drumul și tiparul alimentar benefic pe termen lung pentru sănătate și pentru prevenția bolilor cardiovasculare sau a afecțiunilor legate de stilul de viață precum sindrom metabolic, diabet zaharat de tip 2, dislipidemii. De asemenea, noul ghid aduce în prim-plan și microbiomul, un subiect aflat în plină evoluție, care este tratat și explicat într-un mod relevant”, a adăugat Rada Baltag.

Camelia Sfarti, Arcadia: Accentul se pune pe alimente integrale și minim procesate, în stilul „eat real food” 

Camelia Sfarti, nutriționist dietetician autorizat în cadrul rețelei medicale Arcadia, atrage atenția că noua piramidă alimentară, prezentată cu baza în sus, vine cu schimbări importante. Accentul se pune pe alimente integrale și minim procesate, în stilul „eat real food” (mănâncă mâncare adevărată), cu reducerea drastică a zahărului adăugat. Acesta spune că, aportul de proteine recomandat pentru adulți crește semnificativ, ajungând la 1,2–1,6 g/kg/zi, față de vechiul prag de 0,8 g/kg. Totodată, sunt preferate proteinele de calitate, legumele și grăsimile sănătoase, în timp ce alimentele ultraprocesate și zahărul adăugat trebuie evitate.

• CITEȘTE ȘI: ANALIZĂ Top 14 cele mai cunoscute diete și regimuri alimentare. Între validare științifică și promisiuni iluzorii

„Literatura științifică indica de mulți ani pentru populația activă și pentru vârstnici (de multe ori afectați de sarcopenie) o cantitate de proteină de 1,0–1,2 g/kg/zi (sau chiar 1,2–1,6 g/kg/zi) ca praguri mai adecvate pentru menținerea masei și funcției musculare, mai ales în context de activitate fizică susținută. Noul interval din ghidul american e aliniat cu multe recomandări ale ghidurilor nutriționale pentru cantitatea de proteină optimă (nu minimă). Desigur, contează și distribuția pe mese, calitatea proteinelor (combinarea corectă a celor 2 tipuri de proteină – animală și vegetală), contextul clinic – de ex. pacienții cu boli cronice renale au un alt necesar, dar acest aspect ține de terapia medicală nutrițională”, a precizat dieteticianul.

Nu există un consum de alcool complet sigur

Nutriționista spune că, la prima vedere, aceste recomandări nutriționale sunt salutare, atât în contextul realității din SUA, cât și al României, ținând cont de prevalența ridicată a obezității și a bolilor cardio-metabolice. Totuși, ea atrage atenția asupra unor controverse serioase semnalate de specialiști privind sursele de grăsimi recomandate. Ghidul american pune în prim-plan carnea roșie, untul, lactatele integrale și brânzeturile maturate, toate surse importante de grăsimi saturate, deși reabilitează și grăsimile nesaturate, precum uleiul de măsline, nucile sau peștele gras.

„Ghidurile cardiologice și datele științifice actuale leagă consumul de grăsimi saturate de riscul cardiovascular prin creșterea LDL colesterolului, iar consumul de carne roșie este dovedit factor de risc pentru cancer, în special de colon”, a punctat acesta.

Potrivit Cameliei Sfarti, un alt aspect controversat al noilor ghiduri americane este recomandarea vagă de a consuma alcool „cu moderație”. Aceasta, spune ea, denotă un iz politic al ghidurilor, în condițiile în care alcoolul este un factor de risc recunoscut pentru mai multe tipuri de cancer. În contrast, recomandările OMS stabilesc clar cantitățile acceptate de alcool pentru femei și bărbați. Ambiguitatea din ghidurile americane este periculoasă, pentru că nu există un consum de alcool complet sigur, alcoolul este clasificat ca carcinogen de grup 1, iar chiar și dozele mici cresc riscul de cancer.

„În concluzie, chiar dacă recomandările nu sunt perfecte, cred că este foarte bun principiul Eat Real Food, pentru că promovează alimente integrale, minim procesate, fără zahăr adăugat, fără uleiuri industriale și aditivi. Revenirea la hrana reală, autentică este ceea ce contează cu adevărat, iar pentru profesioniștii în nutriție rămâne esențială individualizarea recomandărilor la contextul clinic, metabolic și socio-cultural al pacientului”, a adăugat nutriționista.

„Ziarul de Iași” a publicat un întreg dosar despre consumul de alcool, în care medici de urgență, psihiatri și psihologi au subliniat că nu există nicio cantitate de alcool considerată sigură pentru consum, iar alcoolul este, în orice formă, o substanță toxică (Mai multe informații AICI).

Publicitate și alte recomandări video