Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Umorul are rădăcini adânci şi viguroase aici, în „Ţara Moldovei” şi în Iaşi - Cetate de Scaun a Voievozilor ei, începând cu Lăpuşneanu, apoi Capitală (ex-aequo cu Bucureştii) a Primei Uniri (nu „ Mica”). Căci un atare Pas al Istoriei în mers nu poate fi decât Mare el însuşi şi temelie-prag pentru, desigur, în împlinirea a tot ce i-a urmat în înălţarea pe treptele aceleiaşi organice Idei, înfăptuită până la zenitul ei.
De harul umorului nu duce lipsă, cred, nicăieri pământul României, graţie duhului oamenilor lui, va fi intrând, desigur, în zestrea genetică a acestui neam, un astfel de „capital” (de ordinul spiritului), reinvestit cu folos în noi şi noi împrejurări de viaţă istorică, de realităţi sociale, apucături şi imposturi apte să-i stârnească râsul şi ironia, chiar şi oximoronicul haz de necaz. Totuşi, firea moldoveanului nu doar „pare”, ci chiar este mai aproape de esenţa revelatoare de profunzime şi de stilul discret, neagresiv, proprii umorului, faţă de ceea ce trece în prim-plan pe paleta celorlalte varietăţi „geografice”: ardelenesc, oltenesc ori valah. N-ar fi fost păcat să fie otova? Nu suntem mai bogaţi aşa? Dar ca să nu dau impresia de prea „teoretică”, arid generalizantă, abordare a temei, să-l citez pe ieşeanul Adrian Marino, trăitor la Cluj, care, comparând „climatele” de mentalitate ale celor două mari centre culturale, făcea elogiul Iaşului remarcându-i, deopotrivă, vocaţia şi tradiţia spiritului critic, în alianţa acestuia cu umorul şi, surpriză mare, chiar cu atmosfera boemei ieşene (o spunea o personalitate robace şi exigentă ca el, imaginaţi-vă însă şi reversul de precizări şi nuanţări, care nu lipsea nici el!), desigur, o reacţie en passant faţă de unele simptome de pedanterie scrobită printre unii descendenţi... rostoganieni. Încă o dată, însă, nimănui nu-i e permis să uite că, printre semnele sigure de lipsă de autentic umor, un loc de frunte îl vor avea oricând aerele de autoproclamat „campion” al unui atare har, aşa că...
Nu mai trecusem cam de mult, după moartea lui Dumitru Grumăzescu, pe la anticariatul lui D.I.G. de pe Lăpuşneanu (o vreme aflat în plin şantier de renovare), apoi dintr-odată, la destul de mici intervale între ele, am făcut-o la un „vernisaj” de expoziţie şi, ulterior, două întâlniri ale Cenaclului epigramiştilor, cum sunt obişnuit să-l ştiu şi să-l numesc, cunoscut mie de multă vreme, de-a lungul atâtor ani găzduit (de regulă în prima duminică a fiecăreia din lunile anului) în spaţiul anticariatului. Ştiu, ştiu că pomenitul „cenaclu al epigramiştilor” e de fapt, aşa cum şi sună actuala lui titulatură, Societatea literar-umoristică Academia Liberă Veche Păstorel - Iaşi, că membrii ei sunt autori de proză şi de poezie, că, în fine, nici umorul lor nu se restrânge la catrenul epigramistic. La fel de bine cum ştiu şi că anticariatul lui D.I.G. a devenit parte activă a Muzeului Municipal „Regina Maria”, spaţiu deschis unor manifestări culturale, expoziţii, lansări de carte, conferinţe, întâlniri şi dezbateri pe teme literar artistice, cum îi stă şi bine în descendenţa tradiţiei imprimate acestui spaţiu de colecţionarul anticar Dumitru Grumăzescu.
La cea dintâi întâlnire de cenaclu, la care am participat, i-am ascultat vorbind pe Dna Aurica Ichim, director al Muzeului Municipal, şi pe prof. Adrian Grăjdeanu, despre cele două cărţi lansate atunci, prilej de reunire auctorial-editorială a unuia dintre stâlpii cenaclului, deja pomenitul A.G. (redactor-şef al revistei lunare de umor „Scârţ!”), cu, de la distanţa transoceanică a rezidenţei sale din SUA, fiul său, Adrian Radu, Grăjdeanu - jr. aşadar. Dar despre cele două cărţi urmând să scriu separat şi ceva mai pe larg decât aş fi putut să o fac acum şi aici, pentru moment mă rezum la atât şi trec la cealaltă întâlnire lunară, din 8 septembrie, cu foarte multe epigrame suculente, texte literare în versuri (câteva şi în proză), de bună calitate, altfel spus, de un firesc graţios şi inventiv al poantei, al efectelor de umor, ironie, subminare parodică. Nu voi da în această privire de ansamblu nume, preferând să scot în evidenţă bunul gust şi elevaţia neostentativă, dar certă, a tuturor celor care au citit din creaţia lor, ţintele de cea mai mare recurenţă ale hazului (împărtăşit de auditoriu cu autorii) rămânând politichia contemporană, „fantasmele” mariajului, ironic „devoalate”, mai larg, „duelul” de maliţii masculin vs. feminin, în care sexul zis „slab” nu era nicidecum de asociat doar cu tactici ale „defensivei”.
Cum cu aceeaşi ocazie se difuza numărul pe septembrie al revistei „Scârţ!” (Anul VIII, Nr. 87), acasă am avut plăcutul răgaz de a-l parcurge din „scoarţă-n scoarţă”, încântat de caricaturile lui Ciosu (câteva şi ale sărbătoritului Horaţiu Mihaiu, arhitect clujean, prezentat de colegul Viorel Codrescu - COV), puzderie de epigrame reuşite, „recolta” acestui număr sau premiate la numeroase concursuri şi festivaluri, pe care redacţia ţine să le aşeze în „vitrina” rezervată premianţilor (Gura Humorului, Vama, mai aproape de Iaşi, dar şi Maccea/Arad, comentat exigent de I.I. Bencei), „paletă” de ansamblu remarcându-se şi prin pasiunea statornică a unor colaboratori de prim-plan, de asemenea, pentru forme fixe ale poeziei, sonete şi rondeluri. Ar merita, desigur, citate (fără nici un rabat) toate cele peste 60 de semnături ce intră în bogatul şi variatul „cuprins” al numărului, dar neputând să fac asta în limite de spaţiu rezonabile, mă mulţumesc să-i amintesc măcar pe („veterani” sau nu) cei care alcătuiesc nucleul stabil şi foarte productiv al Academiei Libere ieşene: George Petrone, Ion Bolocan, Adrian Grăjdeanu, Daniel Bratu, Nicolae Stancu, Vasile Larco, Sorin Poclitaru, Mihai Olaru, Cătălina Orsivschi, Petru Brumă. Alături de ei, şi critici cu umor, ca Mihai Cimpoi sau Teodor Pracsiu, ori autori pe care nu-i ştiam eu cu o atare înzestrare: Petruş Andrei, Daria Dumescu... Revin şi semnături mai vechi, purtătoare acum de ecouri postume: C. Iuraşcu - Tataia, Jean Buhman... „Revista lunară de cultură, umor şi bună dispoziţie”, cum se autodefineşte, „Scârţ!”, include în diversitatea aperturii şi eseuri, dialoguri, „dueluri” umoristice, evocări, reeditări (din Păstorel, de pildă). Ai ce citi, cu miez şi cu haz în paginile ei. Aşa că: Chapeau bas!
Nicolae Creţu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic şi istoric literar
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |