O administrație locală competentă „numește” președintele și premierul României. Iașul și Moldova n-au pe cine să numească

„Nicușor Dan a fost votat pentru funcția de primar al Iașului”, titrau, în iunie 2012, agențiile naționale de presă. Confirm și mă autodenunț. Am fost unul dintre ieșenii care atunci au desenat un dreptunghi pe buletinul de vot, au scris cu pixul numele activistului civic și au pus ștampila în noul chenar. Alegerile au fost câștigate de Gheorghe Nichita, care avea să fie încătușat de procurori înainte de finalizarea mandatului. Pe doi termina atunci un anume Tudor Ciuhodaru, de la UNPR, trecut între timp prin „X” partide și recompensat cu „Y” sinecuri, până și-a găsit liniștea la AUR, cum altfel decât un partid „anti-sistem”.

Duminică, Nicușor Dan l-a zdrobit pe George Simion în municipiul Iași, obținând peste 128.000 de voturi. În parateză fie spus, Mihai Chirica a câștigat anul trecut alegerile locale cu puțin peste 35.000 de voturi (!). Primarul Capitalei îi urmează la Cotroceni unui fost primar din Ardeal, care a reușit în cei mai crunți ani de tranziție să redea culoare unui oraș cenușiu, Sibiul. Înaintea lui Klaus Iohannis, un alt primar reformist al Capitalei devenea președinte pentru două mandate, Traian Băsescu. Duminică, după miezul nopții, Nicușor Dan și-a făcut un selfie la balcon cu primarul Timișoarei, Dominic Fritz, neamțul care a preluat frâiele USR, după „episodul psihotic” al primăriței din Câmpulung Muscel. Nicușor Dan va prelua mandatul de la interimarul Ilie Bolojan, fost primar de Oradea, și, foarte probabil, viitor premier. Candidatul independent a fost votat ultra-majoritar la Cluj, acolo unde Emil Boc a câștigat alegerile locale în 2004 și 2008, a devenit premier, iar apoi s-a întors ca edil pe malurile Someșului.

Performanța reală, nefardată, în administrația locală stabilește ierharhiile la vârful statului, zidește scările spre politica „mare”. Nu e un fenomen periferic, specific României, se întâmplă în toate țările care experimentează cu succes democrația. Alegerile de duminică au fost în primul rând despre valori, dar a contat mult credibilitatea. Nicușor Dan a fost mai convingător decât George Simion pentru că a intrat în competiție cu experiența și realizările de la Primăria Capitalei. „Întrebați-i pe bucureșteni ce-am făcut”, a repetat enervant la fiecare dezbatere, iar bucureștenii i-au răspuns și i-au mulțumit cu vreo 600.000 de voturi.

Când mai discutăm frustrați despre disparitățile regionale ar fi onest să ne întrebăm mai întâi de ce în 35 de ani de la Revoluție, Moldova nu a „produs” un singur politician performant la nivel local care să urmeze traseul de la Primărie spre Palatul Cotroceni sau Palatul Victoria. Cu o oglindă în față, nu-i un răspuns ușor de digerat.

PS. Duminică imediat după miezul nopții, în timp ce primarul Timișoarei se poza cu (încă) primarul Capitalei pe Calea Victoriei, iar primarul Clujului, în al nouălea cer, mulțumea românilor pentru opțiunea corectă, primarul Iașului transmitea un mesaj apatic pe Facebook, ceva cu „să fie bine, ca să nu fie rău”. De remarcat că Mihai Chirica a fost singurul edil al celor patru mari centre universitare din țară care s-a ferit să-și exprime susținerea pentru Nicușor Dan în turul 2. Dar despre toate astea, mai pe larg, probabil într-un episod viitor.

Publicitate și alte recomandări video