Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

O afacere pe spinarea celor care cotizează: cu câţiva lei ai tratamente de mii de euro

GALERIE
casa de sanatateasigurari
  • casa de sanatate
  • asigurari
- +

Asigurarea de sănătate nu este o prioritate pentru ieşeni. Cu toate că prevederile legale obligă cetăţenii la plata contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate, un ieşean din trei nu se conformează şi nu contribuie la bugetul asigurărilor de sănătate. Cei mai mulţi fac parte din categoria românilor care lucrează în străinătate „la negru“, fără un contract de muncă în baza căruia să plătească contribuţiile la stat. De aceea, în perioada de concedii, când se pot îngriji de sănătate, ieşenii depun la CJAS mii de solicitări prin care vor să-şi plătească suma aferentă ultimelor şase luni de asigurare. Potrivit spitalelor, cetăţeanul neasigurat nu ezită să se adreseze specialiştilor atunci când are nevoie de îngrijiri medicale. În urgenţe, tratamentul pentru neasiguraţi este gratuit. Dacă îngrijirile medicale pentru un pacient neasigurat depăşesc trei zile, spitalele înregistrează pierderi, pentru că tratamentul respectiv nu este decontat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Pe de altă parte, potrivit CJAS, localităţile cu cetăţeni neasiguraţi nu sunt „atractive“ pentru medicii de familie şi atunci unele localităţi rămân complet „descoperite“ din acest punct de vedere. „Cetăţenii neasiguraţi afectează sistemul de sănătate şi evident bugetul de cheltuieli şi venituri al CNAS“, a arătat Radu Ţibichi, preşedintele CJAS Iaşi.  

O treime din populaţia judeţului Iaşi nu este asigurată. Din cei peste 923.000 de cetăţeni din judeţul Iaşi, în jur de 277.000 nu au calitatea de asigurat. Potrivit conducerii CJAS, ieşenii neasiguraţi provin din rândurile celor care muncesc în străinătate şi nu îşi declară veniturile, respectiv din categoria oamenilor celor rămaşi în ţară, care nu au niciun venit şi care pur şi simplu nu-şi plătesc asigurarea de sănătate. În plus, o serie de ieşeni preferă să-şi facă această asigurare doar atunci când au nevoie de un anumit serviciu me­dical. „Numărul de cetăţeni neasiguraţi în judetul Iaşi este foarte mare, circa 277.000 în acest moment. El este constant de-a lungul anilor şi se datorează, în principal, migraţiei cetăţenilor către alte ţări. Pe de altă parte, este vorba şi despre un fenomen pe care noi l-am constatat la nivelul CNAS: foarte mulţi cetăţeni îşi fac asigurare doar atunci când au nevoie de servicii medicale. Îi sfătuiesc să-şi facă asigurare din timp pentru că nu se ştie niciodată când ai nevoie de un serviciu medical“, a arătat Radu Ţibichi, preşedintele CJAS Iaşi.

Astfel, dacă un cetăţean lucrează pe salariul minim pe economie de câţiva ani, el a contribuit şi contribuie lunar cu 5,5% pentru CASS. Asiguratul beneficiază astfel de aceleaşi servicii pe care un cetăţean neasigurat le poate primi după ce plăteşte o penalizare de 600 de lei. „Toţi cetăţenii care realizează venituri tre­buie să plătească asigurări de sănătate, iar cei care nu au venituri se pot adresa direct Direcţiei de Finanţe Publice, pentru plata asigurărilor în dublu sistem: fie optează, pe baza unei declaraţii, pentru plata constantă lunară a contribuţiei timp de 12 luni, fie plătesc atunci când doresc să intre în sistem o contribuţie penalizatoare de 600 de lei“, a adăugat şeful CJAS. Suma de 600 de lei corespunde unei contribuţii lunare de 5,5% din salariul minim (în jur de 80 de lei) pe o perioadă de 7 luni, adică cel care intră în sistem plăteşte minimul pe şase luni în urmă plus luna în curs.

Cum afectează sistemul de sănătate neasiguraţii

Pacienţii neasiguraţi trataţi în spitale mai mult de trei zile - cât prevede decontarea tratamentului în urgenţă - „produc“ pierderi pentru că niciun serviciu nu este decontat de CNAS. Un astfel de caz a fost prezentat la începutul anului la Spitalul de Boli Infecţioase, acolo unde pentru un bărbat neasigurat, internat în ATI cu o infecţie sistemică, CNAS a decontat de zece ori mai puţin decât a investit spitalul în tratament. Practic, spitalul i-a acordat servicii în valoare de aproape 50.000 de lei, iar CNAS i-a decontat doar 5.000 de lei, respectiv tratamentul acordat în ur­genţă. „Acest caz, singur, a costat peste 50.000 de lei. Era un tânăr cu o infecţie sistemică extrem de severă la care s-au depus, din punct de vedere terapeutic, eforturi supraomeneşti pentru a fi salvat. Din punct de vedere uman, este de înţeles că trebuia luptat pentru salvarea lui, dar la fel ar trebui să fim înţeleşi şi noi, din punct de vedere financiar. În termeni reali, pentru pacientul acesta am primit doar 4-5.000 de lei“, a explicat dr. Mihnea Hurmuzache, director medical al spitalului.

Specialistul mai sublinia atunci că astfel de cazuri deosebite trebuie scoase din contextul plăţilor obişnuite făcute de CJAS. „Contractul cu CJAS se adresează în mod special persoanelor asigurate, dar ce facem noi cu neasiguraţii? Dacă nu-i internăm, suntem culpabili din alt punct de vedere şi, ca atare, suntem puşi cumva la mijloc, între a nu accepta, ceea ce nu este deontologic, şi a nu primi bani pentru cheltuielile pe care le facem cu respectivii pacienţii“, a concluzionat medicul. Pe de altă parte, o altă consecinţă a cetăţenilor neasiguraţi este reprezentată de distribuirea asistenţei primare în judeţ. Zonele cu cetăţeni neasiguraţi sunt neatractive pentru medicii de familie, întrucât aceştia sunt plătiţi în funcţie de numărul de persoane asigurate care se regăseşte în evidenţa lor. „Cetăţenii neasiguraţi afectează, în primul rând, medicii de familie pentru că ei sunt plătiţi pe baza cetăţenilor asiguraţi de pe listele lor. Şi vă daţi seama că interesul medicilor de a-şi deschide cabinete este în scădere în localităţile în care numărul de asiguraţi este mic“, a adăugat Radu Ţibichi. În medie, în ultima lună, în jur de 200 de ieşeni s-au adresat CJAS pentru a-şi lămuri calitatea de asigurat sau neasigurat, respectiv pentru a-şi plăti asigurarea de sănătate. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri