anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

sambata, 10.12.2022

O analiză despre o investiţie de miliarde de euro: Cât de rentabilă este autostrada

GALERIE
autostrada
  • autostrada
- +

Dacă pe autostrada Iaşi - Câmpia Turzii ar fi acelaşi număr de maşini ca pe autostrada Bucureşti - Piteşti, atunci lucrarea s-ar amortiza în 50 de ani. Calculul s-a făcut la un preţ mediu de tranzitare de 10 euro pentru un cost al drumului de 4 miliarde de euro. Ca să se poată amortiza în 15 ani, ar trebui un trafic de 73.000 de autovehicule pe zi. Geografii ieşeni cred ca ar trebui să privim dincolo de calculul strict al amortizării financiare. "Pe cifrele actuale de trafic, autostrada nu ar fi rentabilă. Ceea ce contează însă este impactul acesteia asupra dezvoltării economice a zonei limitrofe acesteia”, spune lectorul George Ţurcănaşu, din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie. Numai în România şi-ar arăta utilitatea pentru 5 milioane de oameni. “Pe această arie, ar fi 3,2 milioane de la locuitori de la Iaşi la Câmpia Turzii, care ar folosi autostrada în mod curent. Până la Cluj, cifra creşte la 4 milioane. Până la Borş, pentru 5 milioane de oameni, autostrada ar fi utilă”, a calculat lectorul Alexandru Rusu. "Fără discuţie, după mine, autostrada ar fi mai de efect chiar decât Aeroportul, inclusiv în situaţia în care construim zona cargo”, afirmă şeful Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor. Totuşi, în condiţiile în care se discută de un parteneriat public-privat, cine ar veni să investească în România pe un orizont de aşteştare atât de lung?

În ultima sa variantă, autostrada ar urma să aibă o lungime totală de 370 km, iar costul acesteia să se ridice la aproximativ 4 miliarde euro. Conform lui Fenechiu, ea va fi realizată printr-un parteneriat public-privat. Cu alte cuvinte, un investitor ar urma să construiască autostrada pe banii lui, urmând să-i recupereze prin taxele percepute de la şoferi. Cea mai mare problemă în calea construirii autostrăzii pe bani privaţi este însă tocmai traficul. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a realizat în 2010 un recensământ al traficului, numărând toate vehiculele care treceau pe drumurile naţionale, de la tiruri şi autobuze până la biciclete şi căruţe. Diversele tipuri de vehicule au fost transformate în vehicule etalon, adică în autoturisme. De exemplu, un camion cu sarcina utilă de 3 tone se echivalează cu două vehicule etalon. Conform datelor CNADNR, pe o lungime totală de 3.285 km de drumuri naţionale de pe raza Moldovei circulă zilnic 1,43 milioane de vehicule etalon, adică în medie, 435 de autoturisme pe zi, pe kilometru. Zilnic, sunt doar 2,5 tiruri pe fiecare kilometru de drumuri naţionale.
La un cost evaluat la 4 miliarde de euro, recuperarea investiţiei într-o perioadă rezonabilă de timp ar fi un pariu extrem de riscant. Pentru ca investiţia să fie recuperată în decurs de 15 ani, autostrada ar trebui să genereze zilnic venituri de 730.000 de euro, fără a lua în calcul costurile de întreţinere a acesteia. La o taxă de 10 euro pentru parcurgerea autostrăzii, aceasta ar trebui să fie străbătută zilnic de 73.000 de autovehicule. Aceasta, în condiţiile în care traficul zilnic mediu pe autostrada Bucureşti - Piteşti este de 22.000 de maşini pe zi. “Pe cifrele actuale de trafic, autostrada nu ar fi rentabilă. Ceea ce contează însă este impactul acesteia asupra dezvoltării economice a zonei limitrofe acesteia. Efectul pozitiv este indiscutabil, iar cifrele traficului cresc ulterior”, a spus lectorul George Ţurcănaşu, din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie a Universităţii “A.I. Cuza”.

„Pentru noi o autostradă Bucureşti - Focşani - Albiţa ar fi complet inutilă“

Dincolo de planşele de la Ministerul Transporturilor, autostrada Iaşi - Vest a intrat în ultimul timp şi în preocupările geografilor ieşeni. Pentru aceştia, o legătură a Iaşului cu vestul ţării ar reprezenta singura modalitate concretă de scoatere a Moldovei din izolare. “Se vorbeşte de o autostradă Bucureşti - Focşani - Albiţa. Pentru noi, ea ar fi complet inutilă. Drumul din nordul Moldovei spre vest ar fi încă mai lung, trecând obligatoriu prin Bucureşti. Apoi, autostrada ar trece practic printr-un «no man’s land» pe o distanţă apreciabilă. O autostradă trebuie să dreneze o zonă. Vasluiul nu reprezintă o zonă din care să ai ce drena pe o autostradă. Dacă se vrea o legătură cu spaţiul estic plecând din Bucureşti, ar fi mai utilă o autostradă prin Galaţi, spre sudul Ucrainei”, a precizat Ţurcănaşu.

Cum să vină investitorii, dacă tirul consumă 40 de litri la 100 km

Conform aprecierii acestuia, zona interesată direct de autostradă ar fi o fâşie de o oră de mers cu maşina, la nord şi la sud de noua rută, adică de aproximativ 100 km lăţime. “Pe această arie, ar fi 3,2 milioane de la locuitori de la Iaşi la Câmpia Turzii, care ar folosi autostrada în mod curent. Până la Cluj, cifra creşte la 4 milioane. Până la Borş, pentru 5 milioane de oameni, autostrada ar fi utilă. Spre Tokaj şi Budapesta, vorbim de încă 5 milioane de oameni”, a calculat lectorul Alexandru Rusu, din cadrul aceleiaşi facultăţi. Practic, pe traseul Iaşi - Budapesta, autostrada ar interesa direct o populaţie de 10 milioane de oameni, cu tot cu ce înseamnă produse realizate sau cumpărate de aceştia şi transportate rutier. Prelungirea peste Prut, pentru aceasta fiind necesară construirea unui pod rutier la Ungheni, ar aduce în imediata apropiere a autostrăzii încă două milioane de cetăţeni ai Republicii Moldova, la care s-ar adăuga populaţia din sudul Ucrainei, spre Odessa. “Pentru Republica Moldova şi Ucraina nu există date clare, iar sistemul rutier este gândit altfel, deci şi calculele sunt mai greu de făcut. Putem vorbi însă de încă 15 milioane de oameni, luând în calcul bazinul Donbas, Crimeea şi zona imediat apropiată”, a adăugat Ţurcănaşu.
Practic, o autostradă Odessa – Iaşi – Budapesta ar pune Iaşul în centrul unei zone cuprinzând 27 de milioane de locuitori. “Fără discuţie, după mine, autostrada ar fi mai de efect chiar decât Aeroportul, inclusiv în situaţia în care construim zona cargo. Pe o autostradă transporţi infinit mai mult decât printr-un aeroport. Ar fi bine chiar dacă ar fi capăt de linie. Când lucram în mediul privat, am avut situaţii în care partenerii de afaceri mi-au spus că nu vin la Iaşi, pentru că nu vor să meragă 500 km prin gropi. Iar drumurile pe la noi încă sunt bune, faţă de Ardeal. Degeaba avem forţă de muncă ieftină şi calificată dacă nu se poate ajunge la ea. Un tir, pe autostradă consumă 25 de litri de combustibil la 100 km. Pe drumurile judeţene ajunge la 40-45 de litri. Convinge un neamţ să facă o fabrică aici. Îşi pune mâinile în cap numai gândindu-se la cât îl costă combustibilul”, spune Daniel Minciună, şeful Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor (DJADP).
Pentru geografi, marea lovitură a Iaşului ar fi încrucişarea dintre autostrada Iaşi - Vest şi culoarul Marea Baltică - Istanbul. Plecat de la Gdansk, din nordul Poloniei şi inclus în proiectele Uniunii Europene, culoarul ar străbate România de-a lungul Prutului, spre cel mai mare oraş european. Iaşul s-ar afla astfel la încrucişarea a două rute majore de transport. “Culmea, nici măcar nu sunt idei noi. Culoarul baltic era un drum comercial important în Evul Mediu. Una din primele căi ferate din Moldova a fost construită pe la 1870 pe ruta Burdujeni – Iaşi – Ungheni, spre Odessa. La acea vreme, încă nu exista ideea de autostrăzi, dar traseul prinde, în bună parte, tocmai autostrada de care vorbim acum. Pe vremea lui Ceauşescu se gândea o autostradă prin nordul Moldovei, pe unde munţii sunt mai uşor de trecut. Este vorba de o dezvoltare firească a reţelei de transport, pe rute verificate deja ca eficienţă”, a încheiat Ţurcănaşu.

------

Ce avantaje ar putea aduce autostrada

Construirea autostrăzii ar reprezenta pentru Iaşi şansa unei revigorări economice. În cifre, aceasta este însă greu de estimat. Puţinele studii făcute până acum indică o creştere puternică a populaţiei şi a activităţii economice pe traseul autostrăzii, ca urmare a creşterii accesibilităţii unor zone acum izolate. Într-un scenariu pesimist, populaţia comunei Holboca, pe lângă care ar trece autostrada, va creşte în decurs de 15 ani cu 7.000 de locuitori. În varianta optimistă, creşterea ar fi de 20.000 de locuitori în acelaşi interval, de la aproximativ 11.000 de locuitori în 2011. În cazul comunei Ungheni, punctul terminus al autostrăzii pe teritoriul României, creşterea populaţiei ar fi cuprinsă între 3.200 şi 6.500 de locuitori, faţă de populaţia de 4.000 de oameni din 2011. Preţul mediu al terenurilor ar creşte şi el, de la 11,5 euro/mp în Holboca în 2011, cu 10-26 euro/mp. În Ungheni, creşterea ar fi cu 4,3-17 euro/mp, faţă de nivelul de 7,5 euro/mp în 2011.
Transportul s-ar ieftini considerabil, ceea ce ar face ca Iaşul să devină interesant şi pentru domenii în care nu s-a afirmat până acum. “Un partener voia să cumpere lemn de foc, pentru grătar. O anumită esenţă, anumite condiţii. Lemnul îl costa la Iaşi 60 de euro sterul. Transportul, pe infrastructura actuală, 111 euro, până în Germania. A căzut contractul, nu? Numai eu ştiu cinci investitori externi care ar veni la Iaşi dacă ar avea autostradă. Investiţiile cresc cu 100% într-o zonă cu acces rutier facil”, a apreciat Minciună. Prin ricoşeu, autostrada ar rezolva şi problema eternelor reparaţii la drumurile judeţene. An de an, peste 80% din banii pentru drumuri se duc, la DJADP, pe cârpirea celor existente. “Se merge şi cu tirul pe drumurile judeţene, pentru că nu au transportatorii pe unde. Cu o autostradă, îmi sunt suficiente două-trei drumuri importante, gen Neamţ - Iaşi - Suceava, Iaşi - Vaslui, Iaşi - Botoşani, care se fac pe fonduri europene, iar pe celelalte nu mai prind transporturi grele. Cu 200.000 euro/km fac asfaltul ţiplă, câtă vreme nu mi-l sparge nimeni”, a încheiat Minciună.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.