Citește integral ediția nr. 29 a Ziarului de Sănătate

La nivel mondial, se amplifică îngrijorarea cu privire la ratele ridicate și în continuă creștere ale anxietății și depresiei în rândul tinerilor. Oamenii de știință spun că sunt necesare modalități eficiente și scalabile de prevenire a problemelor de sănătate mintală în acest grup, iar instrumentele digitale, precum aplicațiile mobile, sunt propuse ca parte a soluției.

În timp ce există dovezi emergente că aplicațiile de sănătate mintală sunt eficiente în tratarea anxietății și depresiei, un nou proiect, condus de Universitatea Exeter, din Marea Britanie, este primul care a testat riguros o aplicație de sănătate mintală pe o scară atât de largă în patru țări.

Două articole, publicate în revista Lancet Digital Health raportează rezultatele studiilor ECoWeB-PREVENT și ECoWeB-PROMOTE, care au avut loc simultan în cadrul unei cercetări de patru ani finanțat de Horizon 2020. În mod semnificativ, aceste studii au constatat că o aplicație de auto-ajutor CBT poate proteja tinerii vulnerabili împotriva depresiei.

„Pentru tinerii cu risc ridicat, constatările noastre sugerează că aplicația CBT are un efect preventiv asupra depresiei și ar putea avea un beneficiu pentru sănătatea publică”, a declarat profesorul Ed Watkins de la Universitatea din Exeter.

Măsurile de calitate a vieții participanților au fost mai bune, iar funcționarea profesională și socială raportată a fost mai bună, a sepcificat acesta.

Constatările se adaugă la dovezile conform cărora prevenirea depresiei funcționează cel mai bine atunci când sunt identificate și selectate persoanele care sunt mai expuse riscului, mai degrabă decât adoptarea unei abordări mai universale. Identificarea tinerilor cu risc ar putea fi realizată printr-un proces de autoevaluare online sau prin recomandare profesională, precizează cercetătorii.

Scopul proiectului, în valoare de aproape patru milioane de euro, a fost acela de a testa efectele aplicațiilor mobile în prevenirea depresiei și promovarea bunăstării mentale pentru tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 22 de ani.

În cadrul unuia dintre cele mai mari studii de acest gen, 3.700 de tineri au participat în Regatul Unit, Germania, Belgia și Spania și au fost repartizați în două studii pe baza abilităților de competență emoțională la începutul studiului.

Astfel, 1.200 de tineri cu scoruri reduse de competență emoțională, care conferă un risc crescut de depresie, cum ar fi îngrijorarea crescută și gânduri excesive, au fost incluși într-un studiu axat pe prevenire, în timp ce 2.500 de tineri fără un astfel de risc au fost incluși în celălalt studiu axat pe promovarea bunăstării.

Aceste două grupuri au fost apoi repartizate aleatoriu, în număr egal, la trei aplicații diferite dezvoltate pentru acest studiu.

Este vorba despre o aplicație de auto-monitorizare în care tinerii își pot raporta emoțiile în fiecare zi, o aplicație de auto-ajutor care a oferit formare personalizată în domeniul competențelor emoționale, și o aplicație de auto-ajutor bazată pe principiile CBT.

Participanții au fost apoi urmăriți la trei luni și la 12 luni pentru a vedea cum s-au schimbat starea lor de bine și simptomele depresiei.

Studiile au constatat că aplicația CBT a prevenit o creștere a depresiei, în raport cu auto-monitorizarea în eșantionul cu risc mai ridicat, dar că nu a existat nicio diferență între oricare dintre intervenții în ceea ce privește efectele lor pentru eșantionul cu risc mai scăzut.

„Rezultatele sugerează că, chiar și atunci când tinerii au folosit aplicația de auto-ajutor doar de câteva ori, a existat un beneficiu mic, dar semnificativ”, a precizat profesorul Watkins.

Întrucât aplicația poate fi utilizată de un număr mare de persoane într-un mod rentabil, aceste efecte au o valoare potențială ca intervenție de sănătate publică, în cadrul unui portofoliu mai larg de servicii și intervenții digitale și în persoană, a indicat acesta.

Următorii pași sunt identificarea măsurilor active ale aplicației care au fost benefice și îmbunătățirea angajamentului și a utilizării continue a acestor elemente.

Proiectul a implicat 13 parteneri diferiți, inclusiv două societăți comerciale – compania germană de analiză vocală audEERING și creatorul danez de aplicații Monsenso. Universitatea din Exeter (Regatul Unit), LMU München (Germania), Universitatea din Ghent (Belgia) și Universitat Jaume I (Spania) au fost principalele centre de dezvoltare și testare a tratamentului, în timp ce Universitatea Oxford a condus analiza calitativă.

Publicitate și alte recomandări video