anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 29.06.2022

O bizarerie: Războiul dintre state şi economiile lor, sau capacul lui Putin

GALERIE
razboi Ucraina
  • razboi Ucraina
- +

Acest text nu e o tentativă de a-i lua apărarea sângerosului dictator de la Kremlin în ce priveşte criza (da!) economică de la momentul invaziei Ucrainei încoace.

Ci e despre nesăbuinţa părinţilor popoarelor care nu au reuşit să găsească o soluţie la precedenta criză financiară – şi nu doar că au improvizat, dar au şi continuat politicile guvernamentale şi economice dărâmătoare pentru economiile bazate pe producţie, piaţă şi sustenabilitatea clasei mijlocii.

Avem, desigur, o criză accentuată de preţurile la gaze, petrol şi electricitate, care se propagă cu o forţă neobişnuită în economii, accentuând inflaţia, punând presiune pe puterea de cumpărare şi, deci, pe consum, dar, mai ales, punând în dificultate companiile producătoare.
Această criză provenită din energie – la care se adaugă o alta – sperăm, conjuncturală – a preţurilor cerealelor, sunt catalizate de război, de sancţiunile legitime impuse Rusiei şi de dispariţia lanţurilor sau chiar surselor de aprovizionare energetică.

Asta e partea lui Putin. Să vorbim, însă, şi de partea celorlalţi:

Războiul dintre state şi economiile lor

Până la războiul lui Putin, însă, lumea întreagă era pe marginea unei bombe financiare globale, care, mai devreme sau mai târziu, ar fi explodat. Această bombă a fost, paradoxal, dezamorsată, doar temporar, prin inflaţie: pare că avem în faţa ochilor o competiţie în rezolvarea problemelor financiare între state şi economiile lor.

Pentru a configura acest lucru, să trecem sec, în revistă, problemele vizibile despre care orice om cu mintea întreagă ştia că vor intra, la un moment dat, la facturare:

1. Pentru cetăţeanul de rând, se bate monedă că energia stă la baza inflaţiei – însă lumea uită un lucru pe care nu l-a mai băgat de multă vreme în seamă:

Sunt aproape 10 ani de când toată lumea de pe lume tipăreşte bani! Potrivit unei analize a lui Nouriel Roubini, încă înainte de-a intra în criza economică produsă de Covid, zona euro tipărise circa 4700 de miliarde de euro (relaxarea cantitativă) pentru a finanţa deficitele bugetare ale statelor din zona euro. Această sumă s-a dublat de atunci încoace: circa 8000 de miliarde de euro NU aveau ce căuta în piaţă nici într-o economie de pace şi cu atât mai puţin într-una presată de surprizele unui război.

Nu altfel stau lucrurile în SUA, cu efecte, însă, oarecum atenuate, dată fiind cantitatea uriaşă de dolari din pieţele internaţionale.

2. Banii tipăriţi NU au fost folosiţi pentru creşterea de competitivitate şi pentru producţie – ci pentru finanţarea deficitelor bugetare menite să stingă crize interne, mai degrabă politice decât economice.

S-a ajuns, astfel, ca o zonă cu un nivel de viaţă foarte ridicat – Uniunea Europeană – să mustească de bani, însă producţia menită să producă acesti bani să nu fie în UE: ci în China, de exemplu, căci Europa s-a dezobişnuit de produs.

Orice strănut economic la Beijing, orice decizie a Partidului Comunist Chinez privind salariile, orice fisură pe lanţurile de aprovizionare cu produse chinezeşti – toate s-au transformat în inflaţie. (Ceea ce vedem cu ”criza containerelor” – al căror preţ a crescut de 7-8 ori în numai un an – e doar amănuntul relevant al poveştii).

3. Părinţii popoarelor (căci nu mai putem de multă vreme vorbi de bancheri centrali autentici – ci de nişte iluzionişti financiari) n-au avut decât un instrument la dispoziţie pentru a atenua inflaţia: să crească dobânzile.

S-a ajuns, astfel, la o situaţie paradoxală: cu o mână tipăreau bani pentru propriile state, iar cu cealaltă ridicau dobânzile, împotriva propriilor economii.

4. Nici măcar preţul energiei nu poate fi pus în totalitate pe războiul din Ucraina: renunţarea la gazele ruseşti si la petrolul lui Putin doar a catalizat o scumpire a energiei care începuse în urmă cu 3 ani:

Trecerea la energia verde, la economia verde, caracterul violent de speculativ al certificatelor verzi – în condiţiile în care energia nu înseamnă numai bani şi poluare, ci şi securitate a statului, a economiei statului şi a democraţiei pe care se bazează statul – presaseră preţurile energiei cu mult înainte ca tancurile lui Putin să intre în Ucraina.

5. O bizarerie este, însă, următorul fapt:
statele se împrumută, tipăresc bani pentru a finanţa deficitele, iar o parte din bani sunt dirijaţi ”ca ajutor” pentru companiile aflate în criză/crize.

Bizareria constă în faptul că statul decide cine primeşte ajutor după criterii care nu au legătură neapărat cu economia şi cu piaţa, iar ajutorul este finanţat chiar de către aceste companii prin inflaţie, preţuri industriale imprevizibile şi costuri de finanţare tot mai mari.

Cititi materialul integral pe cursdeguvernare.ro

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

G7 reîncărcat

Lucian DÎRDALA

G7 reîncărcat

În sine, ideea ca G7 să devină un centru de coordonare spune multe despre aşteptările liderilor occidentali în privinţa următorilor ani: competiţie strategică acerbă, punctată de riscuri militare. Ar fi un mediu în care această structură de cooperare între „Cei Şapte” şi-ar putea dovedi utilitate, după spulberarea optimismului legat de globalizare şi noua concordie între democraţii şi dictaturi.

opinii

„Războiul sfânt” al rasei

Florin CÎNTIC

„Războiul sfânt” al rasei

Astăzi, 29 iunie, la ora 14.30, la Ateneul Naţional din Tătăraşi, Marius Turda, istoric şi universitar de clasă internaţională, profesor la Universitatea Oxford Brooks, lansează ediţia românească a unei cărţi esenţiale pentru înţelegerea ideilor şi politicilor consacrate rasei şi eugenismului în Ungaria secolulului XX. Evenimentul cuprinde şi vernisajul unei expoziţii itinerante, care va rămâne o lună pe simezele Ateneului, şi care merită şi ea a fi urmărită.

The Show must go on!

Radu PĂRPĂUȚĂ

The Show must go on!

Fraţilor şi surorilor, merită să vorbim puţin despre pandemia consensuală şi dementocratică planetară. Ce-i drept, acum se stinge uşor, dar nimic nu ne face să credem că nu mai poate reapărea: din nou sau sub alte forme, mai atroce, iar „măsurili” tot mai erect comunistoide, de ar rânji cu gura până la urechi Ceaşcă de ar mai trăi: „V-am zis eu că măsurili trebui luate”.

Bill Evans - un romantic al avangardei

Alex VASILIU

Bill Evans - un romantic al avangardei

La sfârşitul lunii februarie 1957 era publicat în America de Nord albumul discografic New Jazz Conceptions - momentul impunerii lui Bill Evans printre cei mai inovatori, mai influenţi muzicieni din istoria acestui tip de artă. Raportul inovaţie - influenţă a fost rar stabilit în jazz-ul modern, însă Bill Evans poate fi considerat un caz fericit, mai ales că a rămas în istorie cu preafrumoasa, cuprinzătoarea formulă un romantic al avangardei.

pulspulspuls

Cum a stat şăful cel mare pân’ la ziuă-n club, dând peste cap programul?

Cum a stat şăful cel mare pân’ la ziuă-n club, dând peste cap programul?

Pentru că ieri am auzit că a ieşit oleacă de tevatură prin politichia de Bahlui legat de ceea ce remarcam noi într-un pulsuleţ, am zis că musai să venim cu oarece precizări suplimentare pe astăzi, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

BAC

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.