
Situația e prea gravă ca să umblăm cu mănuși. Ne pândește un pericol uriaș, ca o majoritate de români să voteze un circar impostor, care minte cu un tupeu incredibil.
Văd că spirite caritabile ne îndeamnă să nu-i jignim pe votanții lui George Simion. Acest generos elan umanist ar avea noimă dacă și susținătorii lui Simion s-ar comporta civilizat. Or, ce vedem pe rețelele de socializare la simpatizanții AUR este o înfricoșătoare revărsare de ură și de vulgaritate. O doamnă din Iași a reprodus mesajele pe care le-a primit în aceste zile, de o mârlănie incalificabilă. Sigur, nu înseamnă că acestor troglodiți trebuie să li se răspundă cu aceeași monedă, dar nici să ne facem că nu vedem această ofensivă a prostului gust și a instinctelor primare. În tabăra auristă sunt la mare cinste capul în gură și înjurătura. Ceea ce nu-l împiedică pe delicatul Crin Antonescu să nu vadă nici un pericol major în ascensiunea lui Simion și să-l bălăcărească, într-o postare siderantă pe FB, pe Nicușor Dan.
Situația e prea gravă ca să umblăm cu mănuși. Ne pândește un pericol uriaș, ca o majoritate de români să voteze un circar impostor, care minte cu un tupeu incredibil. Neagă ce a spus cu o zi înainte sau afirmă că sunt invenții ale lui Nicușor (de exemplu, declarația cu suprimarea celor 500.000 de posturi de bugetari). Pretinde că a stabilit o confruntare cu contracandidatul său și că acesta nu s-a prezentat. Evident că, în aceste condiții, dialogul cu un astfel de specimen este imposibil. Răstălmăcește, insinuează, jignește, spre satisfacția galeriei. O spoială de cultură îi permite să se pronunțe în chestiuni care, în mod clar, îl depășesc. E bun la rezistența fizică, ține – cum se spune – la tăvăleală. Știe care e publicul căruia i se adresează și că a fi rudimentar e, în ochii acestui public, o calitate. Nu realizează cât e de ridicolă postura asumată de dublură a lui Călin Georgescu, dar o exploatează electoral. Demontarea minciunii cu casele de 35.000 de euro ar fi trebuit, în mod normal, să-l compromită iremediabil și să-l scoată din cursă; nici vorbă, a găsit minciuni și pentru gogomănia asta. Proiectele pe care le anunță: numirea lui Georgescu ca prim-ministru, alegeri anticipate etc. ar fi, o dată aplicate, un dezastru pentru România.
E foarte greu de luptat cu un astfel de personaj. Această campanie electorală se caracterizează prin rolul tot mai important jucat de TikTok și de alte rețele. Se rostogolesc acolo neadevăruri, calomnii, falsuri – unele create cu ajutorul Inteligenței artificiale. Manipularea e, acum, la îndemâna tuturor, oricine poate să-și exhibe complexele și ranchiunele, să se defuleze împroșcând cu noroi. Ura provoacă reacții în cascadă, judecata rațională își face greu loc. Ne îndreptăm, întrebare legitimă, spre o lume în care spațiul public va deveni o cloacă urât mirositoare? Și cum ne-am putea împotrivi acestei derive sinucigașe?
O lume ale cărei repere și modele sunt Anca Alexandrescu și postul Realitatea, „televiziunea poporului” (au pus deja stăpânire pe popor…). Se reiau acolo toate clișeele răsuflate, toate tâmpeniile pe care le-a debitat, ani de zile, o propagandă perversă: lupta cu „sistemul”, Soros și sorosiștii, pericolul că vor fi aduși la butoane Kovesi și Coldea etc. Secvența cu Anca Alexandrescu cântând manele e imaginea emblematică a acestei lumi.
Există totuși o șansă ca pe 18 mai să ieșim din acest coșmar.
Alexandru Călinescu este profesor emerit la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor
Publicitate și alte recomandări video