Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

O călătorie ratată

GALERIE
alexandru calinescu
  • alexandru calinescu
- +

Frumoase sunt, în schimb, ilustraţiile, cărţi poştale aflate în colecţia autorului. Altfel, încercarea lui Radu Mârza de a ne fi ghid într-o călătorie care se anunţa promiţătoare este un eşec. Am dus-o până la capăt din obligaţie profesională: mărturisesc însă că am fost tentat să cobor la prima staţie.

Într-o carte care se recomandă ca fiind de „istorie culturală” şi care se intitulează Călători români privind pe fereastra trenului (Polirom, 2020), Radu Mârza îşi propune să comenteze mărturiile unor autori din secolele XIX şi XX, călători în ţări străine graţie facilităţilor oferite de calea ferată. Aşa cum titlul o indică, este privilegiată privirea pe care călătorul o îndreaptă către spaţiul exterior, nefiind însă uitate alte implicaţii ale călătoriei - relaţia cu ceilalţi pasageri din compartiment, viteza de deplasare a trenului, gările ca repere inconturnabile etc. Premisele sunt interesante şi seducătoare, cartea însă dezamăgeşte. Autorul nu aduce mai nimic nou faţă de studiile, fundamentale, semnate de Mircea Anghelescu şi de regretatul Florin Faifer, iar muntele de referinţe bibliografice dă naştere unor mult prea firave comentarii, ca atunci când citarea unei cărţi savante de Micheline Nilsen vine să „blindeze” această afirmaţie de o dezarmantă banalitate: „Aşa cum arată Micheline Nilsen, căile ferate sunt instrumente ale progresului” (afirmaţie pe care, de altfel, Radu Mârza o face în repetate rânduri). Primul călător român cu trenul este Petrache Poenaru, care ne face cunoştinţă cu cea dintâi linie feroviară din lume, Manchester-Liverpool. Îi urmează, în cercetarea lui Radu Mârza, Ion Codru Drăguşanu, George Bariţ, Nicolae Filimon („primul turist român”), A.D. Xenopol, Iosif Vulcan, Nicolae Iorga, Sadoveanu, Rebreanu şi Demostene Botez. Sunt avute în vedere textele cu caracter memorialistic şi sunt lăsate deoparte operele de ficţiune. Chiar şi aşa, materia era destul de bogată, dar observaţiile valide sunt parazitate de mulţimea banalităţilor şi de precaritatea exprimării.

Voi da o serie de exemple pentru că mi se pare important să vedem cum se poate mima discursul „ştiinţific”. Iată o propoziţie desprinsă parcă dintr-o piesă ionesciană: „viteza deplasării împiedică vizitarea unor localităţi”, de unde se poate deduce că dacă trenul ar merge mai încet, călătorul ar putea sări din vagon când garnitura intră în localitate, ar putea vizita „obiectivul” respectiv şi şi-ar putea recupera locul când trenul părăseşte localitatea. „Atunci când descrie peisajul traversat de tren, Iosif Vulcan nu se lasă cuprins de romantism, ci dimpotrivă, povesteşte cu precizie, aproape cu severitate, dar în acelaşi timp cu simpatie”. A povesti peisajul cu severitate! „Pentru Iosif Vulcan, italienii sunt vorbăreţi, norvegienii melancolici, românii sunt veseli şi mişună în jur...” (asta apropo de „tipologiile etnice” pe care călătorii „le exersează chiar în timpul călătoriei”). Iorga, foarte sensibil „la locul românilor în istoria locurilor traversate de tren”, este „un călător militant care îşi strigă (…) doctrina Transilvaniei româneşti, inclusiv când priveşte pe fereastra trenului”. A-ţi striga doctrina pe fereastră, ce exemplu înălţător de patriotism! Gările sunt - poate nu aţi ştiut - „locuri unde se manifestă oamenii”. „Portul din Rotterdam este desenat prin mijloace aproape vizuale, dar şi auditive, pentru că este viu, freamătă, pulsează” (clişeele şcolăreşti sunt prezente la tot pasul). „Răspunsul (lui Demostene Botez, n.m.) nu este unul simplu, ci dezvoltat, şi autorul are capacitatea să picteze din cuvinte peisajul deluros.” Autorul e un virtuoz al locului comun: „în scriitorul Nicolae Filimon (…) descoperim un călător atent la mai multe aspecte interesante”, „Filimon diferă considerabil de aceştia, printr-un plus dat de câteva elemente”, „într-un stil umoristic, autorul constată…”, Iorga „urmăreşte mai ales prezenţa umană, punctând priveliştea satelor de moţi” („a puncta” şi „a documenta” sunt două formule favorite) ş.a.m.d. Când vorbeşte despre gări, Radu Mârza îi introduce - insistent - pe hamali printre „organele autorităţii”, aflate în „ipostaze oficiale”; curios efect de perspectivă, ceea ce îl face să urmărească atent „preocupările călătorului (…) vizavi de hamal”. Foarte supărătoare sunt şi repetiţiile, uneori la câteva rânduri distanţă, ca la pagina 55.

Frumoase sunt, în schimb, ilustraţiile, cărţi poştale aflate în colecţia autorului. Altfel, încercarea lui Radu Mârza de a ne fi ghid într-o călătorie care se anunţa promiţătoare este un eşec. Am dus-o până la capăt din obligaţie profesională: mărturisesc însă că am fost tentat să cobor la prima staţie.

Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri