Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

O comisie din Bucureşti îşi bate joc de dreptul moştenitorilor. “S-a plătit impozitul acum 70 de ani? ”

GALERIE
bataie joc, drepturi, mostenitori, dagata
  • bataie joc, drepturi, mostenitori, dagata
- +

După mai bine de două decenii de la recunoaşterea drepturilor sale, urmaşul unui fost proprietar de teren din Dagâţa nu a primit nici terenul, nici despăgubiri. Comisia Naţională de Compensare a Imobilelor i-a cerut să demonstreze cum a devenit proprietar tatăl său şi dacă acesta şi-a plătit impozitele cu 70 de ani în urmă. În primă instanţă, moştenitorul a câştigat dar Comisia Naţională a declarat apel

 

Statul român face tot posibilul pentru a nu recunoaşte drepturile foştilor proprietari. La 30 de ani după apariţia primei legi a fondului funciar, urmaşul unui fost proprietar din Dagâţa nu a reuşit să obţină nici măcar despăgubiri pentru terenul confiscat de stat. Deşi singura sa atribuţie este de a calcula despăgubirile cuvenite, Comisia Naţională de Compensare a Imobilelor s-a transformat într-un supervizor al deciziilor comisiilor locale şi judeţene de retrocedare. Funcţionarii comisiei au respins dosarul înaintat de Florin C. pentru că nu a arătat cum a devenit tatăl său proprietar pe teren şi nici nu a putut demonstra că tatăl său şi-a plătit impozitele funciare. Nicio lege a fondului funciar nu impune aşa ceva. Ca multe altele, şi acest caz a ajuns în instanţă.

Acum peste 70 de ani, Cardenius C. deţinea împreună cu fratele său 70,9 ha în comuna Dagâţa. În 1945, legea pentru înfăptuirea reformei agrare a expropriat toate terenurile arabile care depăşeau 50 ha de teren pentru fiecare proprietar. În 1949, decretul 83, care completa legea, a dispus exproprierea totală a terenurilor şi caselor foştilor „moşieri”, aceştia mai putând să ia cu ei doar „obiectele de uz personal şi casnic şi alimentele necesare consumului propriu”. Terenul rămas lui Cardenius C. a fost expropriat, iar proprietarul, deportat. Abia după peste 40 de ani, foştii proprietari au primit dreptul de a-şi revendica terenurile, iar Florin C. a primit în 1997 titlul de proprietate pe 10 ha de teren. În 2000, lui Florin C. i-a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra restului de 25,5 ha din proprietatea tatălui său. După încă 10 ani, a fost încunoştinţat că nu mai există teren disponibil pentru punerea în posesie, aşa că i se vor plăti despăgubiri. Dosarul urma să plece la Bucureşti pentru calculul acestora. În noiembrie 2019, Florin C. a primit şi răspunsul din partea CNCI. Acordarea de despăgubiri era invalidată, întrucât „nu a putut furniza dovada dreptului de proprietate pentru autorul lui C. Cardenius (actele translative de proprietate prin care acesta a devenit iniţial proprietar al suprafeţei de teren), dovada achitării impozitului şi nici registrele agricole din perioada de referinţă legală”.

În opinia funcţionarilor comisiei, Florin C. ar fi trebuit să prezinte şi eventualul certificat de moştenitor al tatălui său, chitanţe vechi de 70 de ani şi registrele de atunci ale primăriei comunei. Nicio lege a fondului funciar nu pretinde moştenitorilor să demonstreze dreptul de proprietate cu două generaţii în urmă, chitanţe fiscale sau registre agricole, care prin însăşi natura lor aparţin primăriei. Funcţionarii au considerat că dacă cumva tatăl lui Florin C. nu şi-a plătit impozitul înainte de a fi expropriat, nu mai avea dreptul de a primi despăgubiri pentru terenul furat de stat.

În faţa instanţei, reprezentanţii CNCI şi-au reiterat poziţia: dosarul nu conţinea suficiente hârtii. Magistraţii Tribunalului au remarcat de la bun început că funcţionarii bucureşteni îşi depăşiseră atribuţiile. „CNCI, fiind investită cu o solicitare privind acordarea de despăgubiri, nu poate proceda la reanalizarea îndreptăţirii titularului la stabilirea dreptului de proprietate, respectiv la analizarea modului în care s-a făcut prin respectivul act stabilirea dreptului de proprietate, respectiv îndreptăţirea la măsuri compensatorii”, au precizat judecătorii. În plus, fuseseră cerute acte neprevăzute de nicio lege şi care nu ar fi putut aduce clarificări necesare. „Nu se poate reţine că erau necesare exclusiv acte translative de proprietate, matricola privind plata impozitului agricol şi registrele agricole din perioada de referinţă legală, în condiţiile în care din înscrisurile aflate la dosar rezultă că autorului reclamantului, respectiv defunctul C. Cardenius a fost deposedat, prin expropriere, fiind excesiv a solicita alte documente justificative ale dreptului de proprietate în condiţiile în care s-a făcut dovada preluării terenului”, au conchis magistraţii. Aceştia au anulat decizia de invalidare emisă de CNCI şi au obligat-o la emiterea unei alte decizii, de validare a despăgubirilor. Sentinţa nu este însă definitivă, CNCI declarând apel. Acesta a intrat luni pe rolul instanţei superioare, urmând să fie stabilit primul termen de judecată. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri