anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

O critică a criticii

GALERIE
dana tabrea
  • dana tabrea
- +

Volumul semnat de Miruna Runcan, Teatrul în diorame. Discursul criticii de teatru în comunism. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964 (Editura Tracus Arte, 2019) este pentru autoare, critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, un prilej de reflecţie şi cercetare academică asupra fenomenului criticii de teatru în comunism, de analiză retorico-stilistică a unor fragmente din cronicile timpului, ceea ce-i permite să formuleze opinii cu privire la structura şi tipologia cronicilor, parte a unei critici a criticii, aspect neglijat de literatura de specialitate.

Astfel că punctul de plecare şi justificarea cercetării care stă la baza volumului în atenţie îl reprezintă nevoia unei discuţii serioase, a unei interogaţii în căutare de răspunsuri pertinente cu privire la „relaţia dintre creaţie [artistică, teatrală…] şi discursurile critice menite s-o reprezinte şi s-o evalueze”. De-a lungul timpului, au reprezentat probleme: 1. structura cronicii, adesea numită cronică dramatică, mai mult literară decât spectacologică, acordând o pondere mai mare analizei de text decât creaţiei de spectacol propriu-zise, 2. obiectivitatea ştiinţifică declamată şi reclamată din partea criticului, în defavoarea emoţiei şi a empatizării cu spectacolul, 3. carenţele de comunicare între critici şi artişti, nevoia unei comunicări mai strânse între cele două tabere. Majoritatea problemelor sunt valabile chiar şi astăzi, la cele deja enumerate s-ar putea adăuga chestiunea „autorităţii critice”, nevoia unei „critici a criticii”, o eficientă gestionare a cronicii de teatru astfel încât latura normativă, ideologică să nu sufoce latura estetică, iar atenţia acordată textului dramatic să nu fie mai mare decât cea acordată viziunii regizorale. Astfel încât spectacolul să beneficieze de o „lectură profesională”, non-textocentristă, atenţia criticului redistribuindu-se dinspre piesa de teatru spre spectacolul propriu-zis.

Lipsa reperelor, raportarea la modelul moscovit şi absenţa unei raportări la cronica de teatru din vest, conduc la starea criticii de teatru româneşti din perioada investigată. Unele dintre probleme s-au perpetuat. Miruna Runcan observă că exerciţiul critic din spaţiul românesc este axat cu precădere pe cronica de întâmpinare, în timp ce alte dimensiuni ale actului critic (estetică, istorică, comparatistă, teoretică) sunt neglijate ca fiind „academisme” şi nu interesează decât accidental. Cronica de teatru este în cea mai mare parte un demers descroptiv-evaluativ, centrat pe textul considerat drept „temelia spectacolului”. Artiştii sunt recalcitranţi şi ironici la adresa criticului de teatru, însă spre deosebire de astăzi, când artiştii îşi exprimă ideile doar în interviuri, unii dintre aceştia deveneau voci remarcabile în presa de cultură a timpului. Dacă e să ţinem cont de critica de teatru din Occident, cronicile de întâmpinare sunt privilegiate chiar şi acolo, iar conţinutul cronicii reuşeşte să fie pertinent, fără a cădea în academism. Rigidităţii şi răcelii, stilisticii greoaie, caracteristici ale cronicilor de pe plaiuri mioritice, li se opun supleţea şi eleganţa unei cronici ce se scrie cu stilistică ritmată în paginile revistelor internaţionale de renume.

Despre structura cronicii de teatru, Miruna Runcan reia cele două părţi inevitabile, separate în mod evident în epocă, cea dedicată operei dramatice şi dramaturgului, respectiv cea dedicată spectacolului ca atare. Tot autoarea remarcă exemple de cronici care prin stil reuşesc să domine structura şi să o reconfigureze. În ceea ce priveşte analiza spectacolului, autoarea se opreşte asupra a trei elemente de abordat în cronica de teatru dedicată spectacolului (regia, scenografia, actoria). Spectacolul aşa cum este prezentat în cronica de teatru nu poate fi decât „reprezentarea unei reprezentări”, rememorarea şi transpunerea într-un format anume a ceea ce cronicarul a receptat în momentul când reprezentaţia artistică s-a produs sau a avut loc. Componenta vizuală este însoţită de cea afectiv-emoţională (emoţie estetică).

Receptarea se produce în funcţie de anumite predispoziţii, de un anumit orizont de aşteptare, orizont cultural, orizont de probleme ale timpului. Hermeneutica spectacolului are în vedere tocmai predispoziţiile care fac ca receptarea să se modifice de la un moment istoric la altul. După cum oamenii nu sunt la fel, nici criticii nu sunt la fel în termeni de percepţie, emoţie, dispoziţii ori particularităţi psihologice. Dispoziţia de a integra mai mult sau mai puţin o anumită viziune regizorală în propriul sistem, de a manifesta mai multă sau mai puţină simpatie faţă de un anumit stil regizoral ori de empatie faţă de jocul actoricesc depind atât de factorii de ordin psihologic, cât şi de orizontul criticului.

Percepţia asupra spectacolului diferă de la critic la critic, iar faptul că acum spectacolele se filmează constituie un avantaj asupra anilor din urmă, când spectacolele ar putea fi doar reconstituie din cronicile timpului. Astăzi, filmările rămân martor al spectacolelor, iar peste ani alte aspecte vor interesa în funcţie de cum se vor schimba paradigmele culturale, studii cu privire la evoluţia societăţii şi a modului de a gândi devenind posibile prin raportarea spectacolelor martor la cronicile vremii lor. Spectacolul de teatru rămâne, în ciuda oricărei respingeri a factorului ideologic, o oglindă a vremii sale şi un element valoros în studiul mentalităţilor.

Dana Ţabrea este profesor, doctor în filosofie şi critic de teatru (membru AICT)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

O epavă la primărie

Cătălin ONOFREI

O epavă la primărie

Cum vrea Băsescu să iasă din politica naţională.

Filmuletul zilei

opinii

Un lider, un afacerist, un oportunist

Briscan ZARA

Un lider, un afacerist, un oportunist

Aceasta este mai degrabă o parabolă, dar cu întâmplări şi personaje rupte din realitatea prin care am trecut eu în această vară.

Cum (nu) se consolidează o democraţie

Ciprian IFTIMOAEI

Cum (nu) se consolidează o democraţie

Democraţia se află într-un regres din ce în ce mai pronunţat în multe ţări ale lumii, chiar şi în cele considerate odinioară democraţii avansate: SUA, Marea Britanie, unele ţări membre UE. Doar 5,7% din populaţia lumii trăieşte astăzi în ţări cu democraţii consolidate. 

A doua pângărire a Hagiei Sophia (Sfânta Înţelepciune) (I)

Mihai DORIN

A doua pângărire a Hagiei Sophia (Sfânta Înţelepciune) (I)

Sau cum Turcia sfidează lumea creştină!

pulspulspuls

Bombiţa bombiţelor: iaca pe unde au intrat cu forţa în casa de miliardar cagulaţii de la Iaşi!

Bombiţa bombiţelor: iaca pe unde au intrat cu forţa în casa de miliardar cagulaţii de la Iaşi!

Ia-auzi una tare pe azi, stimabile cetitoriu, onorat auditoriu sau preţuit telespectatoriu, una venită aseară cu ultimul tramvai la redacţie! 

Caricatura zilei

Magie

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.