Însă pacienta continua să aibe nevoie de oxigen la domiciliul ei. „Uneori se simţea mai bine, alteori mai rău”, povesteşte Nussenblatt. Teste repetate pentru COVID-19 au ieşit pozitive. Nussenblatt şi ceilalţi medici au presupus că ele depistează fragmente virale neviabile, o situaţie depistată anterior şi la alte persoane care trecuseră prin boala cauzată de coronavirus.

Însă condiţia medicală a femeii, ce a durat aproape un an, s-a dovedit a fi un caz de studiu unic cu privire la durata posibilă a unei infecţii active şi asupra modului în care coronavirusul poate evolua în organismul unei persoane. Pe lângă simptomele persistente prezentate, pacienta lui Nussenblatt era neobişnuită şi dintr-un alt punct de vedere: ea avuse cancer - limfom - şi fusese tratată cu succes cu un regim agresiv de terapie celulară CAR-T în urmă cu trei ani.

Tratamentul respectiv o lăsase pe femeie cu un număr aproape neglijabil de celule B, un tip de celule imunitare care produc anticorpi şi ajută sistemul imunitar să funcţioneze normal. În luna martie, un test pentru COVID-19 a arătat că încărcătura virală a pacientei, abia depistabilă anterior, crescuse vertiginos.

Se reinfectase femeia sau nu se vindecase complet niciodată de prima infecţie? Nussenblatt afirmă că nici nu s-a gândit la o formă cronică de COVID-19 deoarece pacienta, deşi nu se simţea bine, nu era în stare gravă. În plus, specialista în boli infecţioase nu văzuse niciun alt caz asemănător în infecţiile cu alţi patogeni.

„N-am auzit niciodată de un pacient cu un transplant să sufere de gripă timp de un an”, spune Nussenblatt, subliniind că „este o perioadă foarte lungă”. Ea i-a cerut ajutorul lui Elodie Ghedin, o specialistă în virusologie moleculară care conduce laboratorul NIH ce studiază genomurile SARS-CoV-2 din infecţii.

Ghedin şi bioinformaticiana Allison Roder au secvenţiat mostre prelevate de la pacientă şi au confirmat că virusul a continuat să se multiplice. Apoi, cele două au comparat secvenţierile respective cu cele de la pacientă pe care le-au făcut în urmă cu 10 luni. „Era acelaşi virus”, spune Ghedin.

Pacienta fusese infectată în 2020 de către una din primele versiuni ale SARS-CoV-2 care anul acesta fusese înlocuită de alte variante mai infecţioase. Mostre prelevate mai târziu în cursul evoluţiei bolii la pacientă a permis echipei de cercetători să urmărească modul în care virusul a evoluat pe măsură ce sistemul ei imunitar slăbit a încercat să îl combată.

Nussenblatt, Ghedin şi colegii lor au postat luna trecută un raport privind cazul pe platforma medRxiv, acesta urmând a fi evaluat inter pares (peer reviewed) în vederea publicării.

Cititi materialul integral pe hotnews.ro