anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

O idee bizară: armata comună europeană

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Confederaţiile nu se mai fac între principi, se fac între naţiuni, iar Europa nu are un CV exemplar în această privinţă. Poate că liderii polonezi ar trebui să explice mai bine cum ar putea funcţiona structura şi de ce ar fi în interesul altor ţări să le îmbrăţişeze ideea.

Între proiectele intrate în circulaţie în această perioadă dificilă pentru Uniunea Europeană trebuie remarcată propunerea avansată de statele Grupului de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia) de creare a unei armate comune europene. Desigur, trebuie să aşteptăm o formă mai elaborată a iniţiativei, pentru că ar fi greşit să judecăm un astfel de demers după frânturile de informaţii mai mult sau mai puţin oficiale apărute până acum.

Ce ştim, însă, este că liderii central-europeni se referă la controlul frontierelor, dar şi la securitate, în sens larg. Aşadar, nu e vorba doar de o forţă comună care să ţină la distanţă migranţii nedoriţi - pentru asta există alte instrumente (şi planuri de întărire a lor). Până la proba contrarie, putem presupune că se are în vedere întreaga arie pe care o asociem, în mod normal, termenului „armată”.

Apoi, încă nu e cazul să presupunem că statele amintite mai sus ar avea în vedere o armată care să ia locul forţelor armate naţionale. Nu ar fi exclus ca, în momentul în care va căpăta formă - dacă va căpăta - propunerea să vizeze o forţă europeană care să completeze structurile naţionale, caz în care se va pune problema anvergurii ei. Oricât de tentant ar fi să ne avântăm în comentarii pe baza primei ipoteze (desfiinţarea armatelor naţionale), e mai bine să aşteptăm. În fine, ar merita să aşteptăm explicaţii mai clare cu privire la termenul de finalizare a acestui proces de integrare - totală sau parţială, vom vedea - a structurilor militare ale statelor-membre, în viziunea liderilor grupului Visegrad.

Mai sunt multe întrebări - şi răspunsuri - care pot atenua caracterul revoluţionar al ideii. Pentru a-şi face loc pe o agendă încărcată şi supusă unor constrângeri politice majore, propunerea trebuie să vină (sau să poată fi transformată rapid) într-o formă care să nu-i expună pe liderii politici comunitari acuzaţiei că au luat-o razna, că răspund prin planuri fantasmagorice îngrijorărilor legitime ale cetăţenilor cu privire la mersul integrării europene.

Ar fi bine să folosim cu atenţie termenii. Dacă partenerii noştri central-europeni doresc, de fapt, doar o accelerare a cooperării şi integrării pe coordonatele deja existente, atunci poate că ar trebui să-şi enunţe obiectivele cu ceva mai multă modestie. Politica europeană de securitate şi apărare este un sector în care progresele au fost lente, iar aşteptata ieşire a Marii Britanii va lăsa un gol important; aşadar, e nevoie de energie constructivă. Dacă, pe de altă parte, prietenii noştri din grupul Visegrad consideră că acum este momentul pentru un salt la nivelul superior, am vrea să ştim mai multe despre corpul politic pe care ar urma să-l protejeze respectiva armată.

Şi, din păcate, ceea ce putem intui până acum denotă grabă, lipsă de substanţă şi ceva oportunism politic. Putem avea diverse opinii despre linia lui Viktor Orbán în privinţa migraţiei, dar e greu să nu remarcăm faptul că din luările lui de poziţie reiese că în primul rând de ei - nu de alte ameninţări - ar trebui să ne apere armata europeană. Poate că e o idee legitimă: în definitiv, există şi NATO cu obiectivele sale, iar iniţiativa celor patru ţări central-europene nu include nicio referire la diminuarea rolului NATO. Dar, în acest caz, Ungaria şi partenerii ei ar trebui să ne spună câte ceva despre cum va evolua relaţia între NATO şi noua structură, cum se va coopera, cum se vor evita duplicările şi aşa mai departe. Nu e vorba să le ceri politicienilor să se transforme în experţi, dar putem avea pretenţia ca o iniţiativă atât de sonoră să fi fost deja analizată de câţiva specialişti.

Iarăşi, putem avea păreri diferite despre stilul de guvernare al autorităţilor de la Varşovia şi despre leadership-ul din umbră al lui Jarosław Kaczyński, dar trebuie să ne punem întrebări pe marginea ideii acestuia din urmă despre o Europă confederală care să dispună de o forţă militară integrată. Nu e nevoie să fii un pesimist iremediabil pentru a prognoza că o astfel de formulă va duce fie la dezbinări perpetue, fie la asumarea de facto a dominaţiei de către un hegemon, fie la alte scenarii nefericite. Confederaţiile nu se mai fac între principi, se fac între naţiuni, iar Europa nu are un CV exemplar în această privinţă. Poate că liderii polonezi ar trebui să explice mai bine cum ar putea funcţiona structura şi de ce ar fi în interesul altor ţări să le îmbrăţişeze ideea.

Nu sunt un partizan al ideii armatei unice, cât timp Uniunea Europeană nu are un caracter etatic bine definit (nu discutăm aici dacă e bine sau e rău să-l dobândească). În trecut, ambiţia exagerată în privinţa integrării militare s-a văzut respinsă şi cred că la fel se va întâmpla şi acum, dacă se merge pe obiective maximale. Nu cred că statele-membre se vor aventura pe acest traseu, în momentul de faţă. Dar, dacă unii dintre parteneri doresc ca tema să fie introdusă pe agendă, e cazul să îi acordăm o atenţie rezervată şi, dacă este cazul, să ne pronunţăm după aceea. Să-i ascultăm pe ceilalţi, chiar dacă ideile lor ni se par bizare sau chiar puţin stupide.         

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu” 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Cosmin PAȘCA

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

Filmuletul zilei

opinii

Interogaţii

Codrin Liviu CUȚITARU

Interogaţii

Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

Efectul F

Nicolae TURTUREANU

Efectul F

...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Alin ANDRIEȘ

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

pulspulspuls

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

Caricatura zilei

Pe roți

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.