O idee bizară: armata comună europeană
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

O idee bizară: armata comună europeană

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Confederaţiile nu se mai fac între principi, se fac între naţiuni, iar Europa nu are un CV exemplar în această privinţă. Poate că liderii polonezi ar trebui să explice mai bine cum ar putea funcţiona structura şi de ce ar fi în interesul altor ţări să le îmbrăţişeze ideea.

Între proiectele intrate în circulaţie în această perioadă dificilă pentru Uniunea Europeană trebuie remarcată propunerea avansată de statele Grupului de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia) de creare a unei armate comune europene. Desigur, trebuie să aşteptăm o formă mai elaborată a iniţiativei, pentru că ar fi greşit să judecăm un astfel de demers după frânturile de informaţii mai mult sau mai puţin oficiale apărute până acum.

Ce ştim, însă, este că liderii central-europeni se referă la controlul frontierelor, dar şi la securitate, în sens larg. Aşadar, nu e vorba doar de o forţă comună care să ţină la distanţă migranţii nedoriţi - pentru asta există alte instrumente (şi planuri de întărire a lor). Până la proba contrarie, putem presupune că se are în vedere întreaga arie pe care o asociem, în mod normal, termenului „armată”.

Apoi, încă nu e cazul să presupunem că statele amintite mai sus ar avea în vedere o armată care să ia locul forţelor armate naţionale. Nu ar fi exclus ca, în momentul în care va căpăta formă - dacă va căpăta - propunerea să vizeze o forţă europeană care să completeze structurile naţionale, caz în care se va pune problema anvergurii ei. Oricât de tentant ar fi să ne avântăm în comentarii pe baza primei ipoteze (desfiinţarea armatelor naţionale), e mai bine să aşteptăm. În fine, ar merita să aşteptăm explicaţii mai clare cu privire la termenul de finalizare a acestui proces de integrare - totală sau parţială, vom vedea - a structurilor militare ale statelor-membre, în viziunea liderilor grupului Visegrad.

Mai sunt multe întrebări - şi răspunsuri - care pot atenua caracterul revoluţionar al ideii. Pentru a-şi face loc pe o agendă încărcată şi supusă unor constrângeri politice majore, propunerea trebuie să vină (sau să poată fi transformată rapid) într-o formă care să nu-i expună pe liderii politici comunitari acuzaţiei că au luat-o razna, că răspund prin planuri fantasmagorice îngrijorărilor legitime ale cetăţenilor cu privire la mersul integrării europene.

Ar fi bine să folosim cu atenţie termenii. Dacă partenerii noştri central-europeni doresc, de fapt, doar o accelerare a cooperării şi integrării pe coordonatele deja existente, atunci poate că ar trebui să-şi enunţe obiectivele cu ceva mai multă modestie. Politica europeană de securitate şi apărare este un sector în care progresele au fost lente, iar aşteptata ieşire a Marii Britanii va lăsa un gol important; aşadar, e nevoie de energie constructivă. Dacă, pe de altă parte, prietenii noştri din grupul Visegrad consideră că acum este momentul pentru un salt la nivelul superior, am vrea să ştim mai multe despre corpul politic pe care ar urma să-l protejeze respectiva armată.

Şi, din păcate, ceea ce putem intui până acum denotă grabă, lipsă de substanţă şi ceva oportunism politic. Putem avea diverse opinii despre linia lui Viktor Orbán în privinţa migraţiei, dar e greu să nu remarcăm faptul că din luările lui de poziţie reiese că în primul rând de ei - nu de alte ameninţări - ar trebui să ne apere armata europeană. Poate că e o idee legitimă: în definitiv, există şi NATO cu obiectivele sale, iar iniţiativa celor patru ţări central-europene nu include nicio referire la diminuarea rolului NATO. Dar, în acest caz, Ungaria şi partenerii ei ar trebui să ne spună câte ceva despre cum va evolua relaţia între NATO şi noua structură, cum se va coopera, cum se vor evita duplicările şi aşa mai departe. Nu e vorba să le ceri politicienilor să se transforme în experţi, dar putem avea pretenţia ca o iniţiativă atât de sonoră să fi fost deja analizată de câţiva specialişti.

Iarăşi, putem avea păreri diferite despre stilul de guvernare al autorităţilor de la Varşovia şi despre leadership-ul din umbră al lui Jarosław Kaczyński, dar trebuie să ne punem întrebări pe marginea ideii acestuia din urmă despre o Europă confederală care să dispună de o forţă militară integrată. Nu e nevoie să fii un pesimist iremediabil pentru a prognoza că o astfel de formulă va duce fie la dezbinări perpetue, fie la asumarea de facto a dominaţiei de către un hegemon, fie la alte scenarii nefericite. Confederaţiile nu se mai fac între principi, se fac între naţiuni, iar Europa nu are un CV exemplar în această privinţă. Poate că liderii polonezi ar trebui să explice mai bine cum ar putea funcţiona structura şi de ce ar fi în interesul altor ţări să le îmbrăţişeze ideea.

Nu sunt un partizan al ideii armatei unice, cât timp Uniunea Europeană nu are un caracter etatic bine definit (nu discutăm aici dacă e bine sau e rău să-l dobândească). În trecut, ambiţia exagerată în privinţa integrării militare s-a văzut respinsă şi cred că la fel se va întâmpla şi acum, dacă se merge pe obiective maximale. Nu cred că statele-membre se vor aventura pe acest traseu, în momentul de faţă. Dar, dacă unii dintre parteneri doresc ca tema să fie introdusă pe agendă, e cazul să îi acordăm o atenţie rezervată şi, dacă este cazul, să ne pronunţăm după aceea. Să-i ascultăm pe ceilalţi, chiar dacă ideile lor ni se par bizare sau chiar puţin stupide.         

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu” 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

AUKUS: o ofertă de nerefuzat

Lucian DÎRDALA

AUKUS: o ofertă de nerefuzat

Este greu de crezut că relaţia instituţională a UE cu Australia va rămâne aceeaşi, în condiţiile în care Franţa ar putea bloca în Consiliu viitorul acord de liber schimb, aflat în faza finală a negocierilor.

Filmuletul zilei

opinii

Lecţia 9/11

Florin CÎNTIC

Lecţia 9/11

Deşi, pentru români, 11 septembrie ar fi trebuit să rămână în istorie drept data cuceririi Plevnei (în 1877), noi nu vom putea uita, totuşi, ziua de 11/09 a anului 2001. Poate nu ar fi rău să medităm la sângeroasa lecţie care a fost servită atunci lumii civilizate.

După liceul militar

Radu PĂRPĂUȚĂ

După liceul militar

... Am venit cu coada între picioare de la liceul militar. Am pierdut un an. De ce? S-a întâmplat aşa (dar eu nu cred că s-a întâmplat, am aproape convingerea că a fost premeditat, să mă înveţe minte să nu mă mai retrag de la măreţul liceu) pentru că s-a întârziat cu trimiterea situaţiei mele la învăţătură de la liceul milităros. În aceste condiţii, directorii de la liceele din Iaşi nu au acceptat să mă înscriu. Tata a încercat la mai multe licee - nimic.

Rarităţi la Festivalul „George Enescu”

Alex VASILIU

Rarităţi la Festivalul „George Enescu”

Concertele ordonate vineri, sâmbătă, duminică şi luni au prilejuit audiţii unice pentru că opus-urile prezentate ajung extrem de rar sau nu ajung deloc pe scenele noastre de concert. Un prim argument a aparţinut ansamblului Les Dissonances, avându-l ca dirijor şi solist la vioară pe David Grimal.

pulspulspuls

Una vorbeşte la Bucale, alta gavareşte pentru noi în târg...

Una vorbeşte la Bucale, alta gavareşte pentru noi în târg...

Dom’le, oare ce mănâncă, ce bea, sau poate ce fumează dom’ premare Mihăiţă de le serveşte cu atâta nonşalanţă prin interviuri din afara Iaşului încât îngheaţă apele, nu alta, dar parcă îi ia şi pe toţi de gogomani, imaginându-şi că nu ştie lumea ce şi cum? 

Caricatura zilei

DNA

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.