Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

O idee proastă care moare prea târziu

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Dacă ţările mari şi bogate vor să proiecteze Europa cu mai multe viteze, ar trebui să elimine bănuielile că ar vrea să-i excludă pe estici din nucleul cooperării comunitare.

Astăzi au loc alegeri legislative în Olanda, o consultare ce ar suscită un interes justificat în ţara noastră. După cum se ştie, guvernul de la Haga este cel care a preluat în mod deschis, acum şase ani, o ştafetă pe care alte guverne şi-o transmiteau pe căi mai degrabă neoficiale: opoziţia faţă de admiterea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen.

Aşadar, spre deosebire de cabinetele de la Berlin şi Paris, care îşi exprimaseră opoziţia în termeni moderaţi, guvernul condus de Mark Rutte a ales refuzul explicit. A trecut mult timp de atunci, cuprinzând atât un interval în care domnul Rutte avea nevoie de sprijinul parlamentar al Partidului Libertăţii, condus de Geert Wilders, cât şi o perioadă îndelungată în care acesta din urmă s-a aflat în opoziţie.

Acum, dacă formaţiunea domnului Rutte - Partidul Poporului pentru Libertate şi Democraţie (VVD) - va reuşi să se menţină la putere, guvernul român îşi poate relua eforturile de accedere în spaţiul Schengen, probabil începând cu graniţele maritime şi aeriene, iar ulterior cu cele terestre. Desigur, trebuie să ne asigurăm că între timp nu s-au răzgândit alţi parteneri - spre exemplu, nu ar fi exclus ca Franţa să ne lase să aşteptăm până după prezidenţiale sau Germania până după legislativele din toamnă. Dar problema-cheie rămâne Olanda.

Toate sondajele de opinie sugerează că VVD va forma viitorul guvern, într-o coaliţie largă, dominată de formaţiuni de centru-dreapta. Va conta, însă, dacă acest partid va reuşi să se claseze pe primul loc: în acest caz, domnul Rutte va avea o mai mare libertate de mişcare în ceea ce priveşte admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, cât şi în perspectiva deblocării procesului de ratificare a acordului de asociere UE-Ucraina, respins de alegătorii olandezi anul trecut, prin referendum.

Dacă, însă, domnul Wilders va obţine majoritatea relativă, el va avea dreptul să încerce formarea guvernului. În mod aproape cert, va eşua, dar temele sale anti-migraţie vor cotropi dezbaterea politică olandeză timp de mai multe săptămâni, în prelungirea unei campanii electorale şi aşa foarte tensionate. Mandatul îi va reveni, până la urmă, tot domnului Rutte, dar marja sa de manevră va fi mai mică, iar discuţia despre România ar putea fi, din nou, amânată.

Nu încape îndoială că marele pericol ar fi, pentru România şi Bulgaria, amânarea deciziei şi plasarea ei în contextul mai larg al „vitezelor multiple”, „cercurilor concentrice” sau al altor metafore menite să descrie funcţionarea Uniunii. Dincolo de speculaţiile despre avantajele de a nu fi parte din spaţiul Schengen în timpul crizei migranţilor, guvernul de la Bucureşti este dator să promoveze cu energie eliminarea acestei discriminări înainte de asumarea unei noi strategii de integrare europeană.

Summitul de la Roma nu va putea fi - şi nu va trebui tulburat cu revendicări de acest gen, pentru că şi aşa există destui factori ce vor strica armonia. Imediat după aceea, însă, ar fi normal ca între Bucureşti şi Haga (plus alte eventuale capitale sceptice) să fie iniţiat un dialog politic substanţial. Ar fi un mare eşec al guvernului român dacă anul acesta nu obţinem măcar un termen pentru frontierele aeriene şi navale, indiferent care va fi scorul electoral de mâine.

Un nou cabinet Rutte - sau orice altă formulă care să excludă Partidul Libertăţii - va avea ocazia să se afirme ca apărător al intereselor şi prejudecăţilor electoratului olandez, pe parcursul dezbaterilor despre viitorul Europei. Intransigenţa în chestiunea Schengen nu îi va aduce nici voturi, nici vreun plus de simpatie în rândul partenerilor europeni. Dacă ţările mari şi bogate vor să proiecteze Europa cu mai multe viteze, ar trebui să elimine bănuielile că ar vrea să-i excludă pe estici din nucleul cooperării comunitare.

Avem, aşadar, un culoar destul de bun, cu condiţia să nu se întâmple nimic ieşit din comun nici astăzi, nici în zilele prezidenţialelor franceze. S-ar pune capăt unei situaţii care ar trebui să ne lase tuturor un gust amar. Nici blocajul la capitolul Schengen, nici alte tipuri de condiţionalitate nu au dat randament în cazul României sau în cel al Bulgariei. Aproape nimeni nu mai crede, la Bruxelles, la Bucureşti şi - de ce nu? - la Haga că menţinerea controalelor la graniţă este o metodă de a adânci democraţia în România, de a întări lupta anticorupţie şi aşa mai departe. A fost o idee proastă care, asemenea multor iniţiative de acest tip, va muri prea târziu. Să sperăm că votul olandezilor nu o va ţine în viaţă.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri