O ieșeancă s-a rugat să crească euro ca să scape de pușcărie. Un caz care i-a pus pe gânduri pe magistrați

Maria Nunucă a fost trimisă în judecată în octombrie 2020 într-un dosar de evaziune fiscală „clasic”. Femeia din Moțca era administratoarea unei firme având ca obiect de activitate principal comerțul cu ridicata al deșeurilor și resturilor. În contabilitatea SC Mia Maria SRL fuseseră înregistrate 59 de facturi corespunzătoare unor tranzacții cu mii și zeci de mii de kilograme de fier vechi care de fapt nu fuseseră efectuate niciodată. Achizițiile fictive, înregistrate în perioada iunie-octombrie 2014, conduseseră la prejudicierea statului cu 444.221 lei, echivalentul la acea dată a sumei de 100.730,44 euro.

 

S-a prevalat de dreptul la tăcere

În fața magistraților Tribunalului, femeia nu și-a recunoscut vina, dar nici nu s-a apărat, prevalându-se de dreptul la tăcere. Ca urmare, procesul s-a prelungit, întrucât s-au aplicat procedurile dreptului comun, dar condamnarea Mariei Nunucă era certă. A fost primul moment în care judecătorii au ezitat. Legea era clară: evaziunea fiscală se pedepsește cu închisoarea pe un termen cuprins între 2 și 8 ani. În cazul în care prejudiciul provocat bugetului de stat depășește echivalentul a 100.000 de euro, se aplică un spor de 5 ani. Tocmai de aici pleca și dilema judecătorilor. Sporul de 5 ani era menit de legiuitor aplicării în cazurile marilor evazioniști, dintre care Nunucă nu făcea însă parte. Prin faptele comise, ea depășise pragul legal cu doar 730,44 euro. Dacă nu ar fi înregistrat 59 de achiziții fictive, ci doar 58, prejudiciul ar fi fost mai mic de 100.000 de euro și ar fi putut primi chiar o pedeapsă cu suspendare sau o simplă amendă, în situația în care ar fi achitat prejudiciu. Așa însă, pedeapsa pleca de la minim 7 ani de detenție.

Cum Nunucă nu-și recunoscuse fapta, magistrații Tribunalului nu au putut lua în considerare în favoarea sa nicio circumstanță atenuantă. Judecătorii au ținut totuși cont de faptul că femeia avea 51 de ani și doi copii în întreținere și nu avea antecedente penale. Cum limita de 100.000 de euro a formei agravante a infracțiunii fusese depășită doar cu puțin, magistrații au stabilit o pedeapsă de 7 ani și 3 luni de închisoare, cu puțin mai mare decât minimul legal.

 

Caz rar: jurisprudența era contradictorie

Sentința a fost contestată de Nunucă în fața Curții de Apel. Aici, apărătorul ei a subliniat faptul că femeii i se refuzase la Tribunal o expertiză contabilă care ar fi putut stabili un prejudiciu mai mic de 100.000 de euro, atrăgând astfel limite ale pedepsei cu 5 ani mai mici. În viziunea apărării, fapta comisă de Nunucă era doar un fals în contabilitate, pasibil de o amendă. Prejudiciul adus bugetului de stat s-ar fi ridicat la doar 2.146 de lei, reprezentând TVA, bani pe care femeia îi achitase.

Argumentele apărării au fost respinse de judecători. În decembrie anul trecut însă, aceștia au ridicat din oficiu o chestiune legată de încadrarea juridică a faptei. În octombrie 2014, prejudiciul comis de Nunucă era de 100.730 euro. În 2023 însă, aceiași 444.221 lei reprezentau însă mai puțin de 90.000 de euro. În 2014, fapta comisă era evaziune fiscală în formă agravată. În 2023, era o evaziune fiscală simplă și banală. Or, Constituția impune ca unui inculpat să i se aplice legea penală mai favorabilă. Se punea întrebarea dacă modificarea cursului de schimb putea fi interpretată ca o lege penală mai favorabilă.

În aprecierea magistraților Curții de Apel, jurisprudența era contradictorie. Pe de o parte, în 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție acceptase, într-un alt caz, ideea că creșterea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă conduce la lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infracțiunii. Aceeași valoare în lei a prejudiciului corespundea unei cantități mai mici de lemn. Pe de altă parte, în 2016, Curtea Constituțională se pronunțase în sensul că în cazul evaziunii fiscale singura posibilitate era aceea a aplicării cursului valutar de la momentul săvârșirii faptei. Procesul a fost suspendat, Înaltei Curți de Casație și Justiție cerându-i-se să răspundă dacă modificarea cursului valutar după săvârșirea faptei este de natură să transforme infracțiunea dintr-una în formă agravată într-una în formă simplă?

 

Ieșeanca a fost salvată de Parlament

Întreruperea procesului a durat doar trei luni. Sesizarea Curții de Apel a fost respinsă de ÎCCJ, ca inadmisibilă. Majoritatea instanțelor din țară, a specialiștilor în drept consultați, inclusiv cei ai Centrului de Cercetări în Științe Penale din cadrul universității „A.I. Cuza”, apreciaseră însă că modificarea cursului valutar pe parcursul procesului nu poate fi considerată ca o activare a principiului legii penale mai favorabile. Prin urmare, faptul că acum prejudiciul provocat de Nunucă era mai mic de 100.000 de euro nu ducea la schimbarea încadrării juridice.

Femeia a fost salvată însă de Parlament. În luna mai, a fost adoptată o lege privind „noi măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale”. Una dintre măsurile noi de combatere a evaziunii a fost modificarea pragului de la care infracțiunea este considerată ca având o formă agravată. Legea a înlocuit pragul de 100.000 de euro din vechea reglementare cu un alt prag, mult superior, de 500.000 de euro. Abia de la acest prag în sus se aplica sporul de pedeapsă. Dacă simpla schimbare a cursului valutar nu putea fi considerată o nouă lege penală, mai favorabilă, nu același lucru se putea spune despre o normă adoptată chiar de Parlament. Magistrații Curții de Apel au luat în considerare noua normă și au condamnat-o pe Nunucă pentru evaziune fiscală la doar 3 ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani. Decizia Curții de Apel este definitivă.

 

Citește și:

• Un sătean din Lungani se bate cu Fiscul ieșean și câștigă o primă bătălie. El spune că a luat marfă de 1,5 milioane pentru prieteni
• Caz nemaiîntâlnit – Proces de 100.000 de euro între două vecine de bloc, din cauza vinetelor coapte pe aragaz

Publicitate și alte recomandări video