O întâlnire nici măcar de gradul 7 şi o mică incursiune onomatologică
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 18.04.2021

O întâlnire nici măcar de gradul 7 şi o mică incursiune onomatologică

GALERIE
michael astner
  • michael astner
- +

Acum trei ani, la început de martie - eram în drum spre Bucureşti (cu trenul) - m-am trezit cu un mesaj de la o persoană necunoscută, dar cu acelaşi nume de familie. Am avut o conversaţie ciudăţică pe messenger cu femeia în cauză, apoi am uitat de discuţie. 

După vreun an, să tot fi fost tot la început de martie, mi-am amintit de conversaţia asta şi am vrut s-o revăd şi, eventual, s-o salvez. Dar ce să vezi: contul fusese, între timp, suspendat, aşa că nu mai aveam jumătate din discuţie. La începutul acestui an, verificând eu diverse mesaje de la non-prieteni FB (cărora trebuie să le dai acceptul ca să le citeşti – cele mai multe fiind, îndeobşte, dubioase), hopa: conversaţia (purtată, ca să nu uit, de persoana în cauză de pe contul cuiva cu alt nume!) era din nou la locul ei. Am salvat-o şi m-am gândit că ar merita tradusă. Deci:

01.03.18

Eu sunt Karin astner [sic]

02.03.18

De unde eşti tatăl meu se trage de pe [curtea/moşia] Grubergut din finkelham [sic] bunicul meu a avut mai mulţi fraţi unul dintre ei va fi fiind bunicul tău

Eu: Sorry, eu sunt de origine din Hamlesch (Siebenbürgen) [Amnaş (Transilvania)], din câte ştiu singurul sat din România în care a existat şi există numele de familie Astner.

K.A:: Asta-i bine.

Eu: ? Cum aşa? :)

K.A. Pentru că familia noastră este o adunătură de porci [sau Haufen în original, în loc de Sauhaufen, ceea ce denotă faptul că femeia nu prea le avea/are cu scrisul]

Eu: Aha

K.A.: Mai ai contact cu familia ta unde locuieşti de fapt Eu [sic] locuiesc la münzkirchen [sic] austria superioară [sic]

K.A.: Câţi ani ai Eu [sic] fac în septembrie 60 de ani

Eu: Trăiesc la Iaşi, în estul României, am 56 de ani şi toate rudele mele în Germania…

K.A.: Da’ ştii aşa de bine germană

Eu: Toţi saşii ştiu germana :), în plus am mai şi studiat germanistică

K.A.: Achso. Ce faci profesional eu am fost bucătăreasă într-un hotel

Eu: Traducător şi publicist

K.A. Asta-i super.

Şi asta a fost tot.

Mică incursiune onomatologică

Prima dată, când am realizat că numele de familie Astner există şi în altă parte (şi nu doar la saşi originari din Amnaş), respectiv în Germania, a fost în septembrie 1996, când un caz de crimă sexuală a şocat RFG-ul: un electrician auto (cu antecendente pedofile şi violenţă sexuală, eliberat înainte de vreme...) răpise şi ucisese o fetiţă de 7 ani pe numele ei Natalie Astner, originară din Epfach de lângă oraşul bavarez Landsberg.

Ulterior, evident, am verificat şi eu pe net acest nume, totuşi, rar. Paginile de genealogie şi de onomastică nu dau originea, dar mie unuia mi se pare evident că cel mai probabil provine de la toponimul Asten, iar în Europa există cel puţin patru localităţi ce poartă acest nume.

Cum cele mai multe nume de familie Astner par să existe în Austria, încep cu comuna Asten din Landul Austria Superioară. Urmează satul Asten din Bavaria superioară care azi face parte din orăşelul Tittmoning, Landkreis Traunstein. Mai există un pisc alpin în Tirolul de Sud, context în care se vorbeşte chiar de Astnerhöfe - gospodăriile Astner, deci…

În fine, iaca, există un orăşel Asten şi în Olanda, în provincia Noord Brabant, iar cum grosul primilor colonişti germani (viitorii saşi din Ardeal) a venit din zona Rin-Mosel, din Flandra şi de pe Rinul Inferior (dialectul saşilor, cu toate coloraturile sale local-regionale, dovedeşte cumva lingvistic provenienţa asta), aş putea presupune că varianta amnăşană a numelui de familie Astner vine mai degrabă de la orăşelul olandez. Numele, deci, s-a născut precum atâtea altele în toate limbile: localitatea x - cel din localitatea x. Iaşi - ieşean, Hamlesch (Amnaş) - Hamlescher (da, există şi acest nume de familie, dar nu la … Hamlesch!) etc.

Ca fapt divers, în săseşte numele de Astner se pronunţă îndeobşte fără n, deci Oaster: Oasterhans (de la Johann) sau Oastertitz (de la Andreas). Întâmplător, la Amnaş chiar mai trăiesc doi fraţi cu numele acesta. Nu, nu suntem rude - au existat vreo trei ramuri de familie Astner în satul strămoşilor mei, iar cu ei nu sunt înrudit (sau de sunt, suntem rude dintr-al... 11-lea castron de supă!). Ştiu asta, pentru că la nunţile surorilor mele n-a fost invitat careva din familia lor (în sens larg).

Să mă explic, şi cu asta-mi închei mica incursiune onomatologică: de la mama ştiu o vorbă tare faină privind gradele de rudenie - dacă o întrebai cum suntem înrudiţi cu cutare sau cutare (era, deci, vorba de rude mai îndepărtate), îţi spunea că suntem neamuri ous de siwwenten Suppenscheassel (din al şaptelea castron de supă). Explicaţia expresiei? La nuntă, cei mai apropiaţi (părinţi, fraţi, bunici) stăteau la masa cu mirii - la masa în cauză era dus primul castron cu supă. Şi tot aşa, până la... al şaptelea castron, al optulea etc. Ierarhie şi ordine firească, nu? Asta cândva, desigur.

Michael Astner este poet, traducător şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De la Koudela la Schär, via Şovre

Nicolae GRECU

De la Koudela la Schär, via Şovre

Corectitudinea politică în sport începe să însemne respectarea ad litteram a unor reguli, indiferent cât de stupide ar fi.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (IV)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (IV)

În acest episod, autorul serialului se referă critic la încercările unui cunoscut etnolog contemporan de a impune ideea existenţei unui „mit fondator” românesc, bazat pe figura împăratului roman Traian, cuceritor al Daciei.

Iar şi iar despre pocăinţă

pr. Constantin STURZU

Iar şi iar despre pocăinţă

Pocăinţă nu se poate face decât în timp. Când se termină timpul, omul nepocăit "se încremeneşte în moleşeala sufletului şi în nesimţire". Există şi atunci un soi de pocăinţă, dar "pocăinţa lui de acolo este un regret pentru viaţa lui greşit trăită, dar unit cu neputinţa de a se mişca din ea" (Părintele Dumitru Stăniloae). 

Cum a devenit Europa un model civilizaţional?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Cum a devenit Europa un model civilizaţional?

Ideile vehiculate în rubrica de azi, aparţinând marelui filozof francez Rémi Brague (1947-), deşi par străine de tărâmul economiei, au un rol important în înţelegerea modului cum s-au născut şi consolidat valorile şi instituţiile occidentale care caracterizează azi o naţiune civilizată, inclusiv sub raport economic.

pulspulspuls

Un deştept Grămadă

Un deştept Grămadă

Până mai ieri, indiferent de guvern, PSD sau PNL, fostul dipotat local PMP Grămadă avea numai cuvinte de laudă despre orice ministru al Sănătăţii.

Caricatura zilei

Cu telefonu pe trecere

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.