Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

O istorie a berii la Iaşi. De la domnitorul Mavrocordat la vremurile de astăzi

GALERIE
fabrica de bere
  • fabrica de bere
- +

Un chirurg a fost cel care a făcut ca Iaşul să aibă prima sa berărie, pentru bolnavii de la Spitalul Sf. Spiridon.

În 1786, Johann Golzdric Herlitz, chirurg la Spitalul Sf. Spiridon din Iaşi, îi solicita domnului Moldovei, Alexandru Mavrocordat îngăduinţa de a permite “tot pe acel loc de lângă Bahluiu, să facă şi o fabrică de berărie, însă fără multă stricăciune de orzu, unde să lucreze îndestulare de bere pentru cii ce vor fi deprinşi cu acel fel de băutură".

1786 - Johann Golzdric Herlitz (Herleţ), chirurg la Spitalul Sf. Spiridon din Iaşi, îi solicita domnului Moldovei, Alexandru Mavrocordat: “Aşijderea, tot pe acel loc de lângă Bahluiu, să facă şi o fabrică de berărie, însă fără multă stricăciune de orzu, unde să lucreze îndestulare de bere pentru cii ce vor fi deprinşi cu acel fel de băutură". Fabrica de Bere Herletz Gerach a funcţionat între 1786-1793.

1799 - După ce Johann “Herleţ" trece în cele veşnice, averea lui, inclusiv berăria, îi revine fratelui său, care o va vinde ulterior. Producţia de bere e continuată de noii proprietari care, în 1799, obţin de la domnie monopolul fabricării berii în Iaşi, cu condiţia plăţii a 100 de lei anual şi a berii necesare pentru bolnavii de la spitalul Sf. Spiridon.

1812 - Arhitectonul Leopold Apeltauer cumpără cu 15.000 lei o berărie de la Smaranda polcovniceasa, văduva lui Manolache Balş, la ieşirea din Iaşi, pe un loc al mănăstirii Trei Ierarhi.

6 februarie 1825 - domnitorul Ioan Sandu Sturza îi acorda un privilegiu lui Ştefan August, "dascăl neamţu din Eşi" de "a deşchide aice în oraş, la mahalaua Păcurariului, pe locul său ce-l are cumpărat, o berărie cu însuşi a sa cheltuială, în care să lucreze bere după rânduiala meşteşugului" (cu păstrarea condiţiilor de 100 de lei şi bere pentru bolnavi (aceleaşi condiţii pe care le-am întâlnit mai devreme, în cazul noilor proprietari ai berăriei lui Johann “Herleţ").

1845 - Johann Zweck (Ion Ţvec) înfiinţează “Fabrica de Bere de Bavaria", care va deveni, mult mai târziu, cunoscuta “Fabrică de Bere Zimbru". Conform unor surse bibliografice, în 1845 au existat la Iaşi cinci producători de bere, numărul lor scăzând la trei în 1875, urmând ca, între 1890 şi 1921, singura fabrică de bere care înca mai funcţiona în oraş să fie cea a lui Johann Zweck.

1918 - Fosta fabrica de bere a lui Johan Zweck, devenită “Zimbru", se modernizează începând sub îndrumarea noilor proprietari, Marcu Casap şi Avram Beniaminovici. Sunt aduse 4 motoare pentru punerea în funcţiune a centralei electrice (unul din ele împrumutat de la Direcţia Tramvaie), un lift pe sistem Paternoster şi două ciuruitoare, una pentru orzoaică şi alta pentru malţ. Prima perioadă de înflorire a fabricii este spre sfârşitul secolului al XIX-lea, când în mahalaua Păcurariului apare şi o gradină de vară, ca principala unitate de desfacere a berii, iar terasa era frecventată de toată protipendada Iaşiului.

1948 - Fabrica a fost naţionalizată.

1965 - a fost construită o nouă unitate de producţie pe bulevardul Chimiei. "Cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la data emiterii hrisovului pentru înfiinţarea unei fabrici de bere în Păcurari de către Herletz, a fost deschisă, la 2 august 1986, o berărie, "Berăria Veche", alimentată direct din tancurile fabricii, prin instalaţii speciale, după tipicul vechii hale de bere care a funcţionat odinioară în urbea noastră. Berăria avea să intre în legendă sub numele de „La ţeava de aur”.

În 1990, momentul de maximă dezvoltare, fabrica de bere Zimbru producea sortimentele Breazu, Bucium, Carpaţi, Ciric, Copou, Iaşi, Moldova, Repedea, Unirea, Bucegi şi Bere Hipoglucidică, iar după 1990 au apărut Zimbru, Zimbru Pils, Zimbru Premium Pils, Moldova, Cascada, Derby, Star, Blitz şi berea neagră Karl’s Beer Pils.

surse: https://beerologique.org/scurta-istorie-a-berii-in-romania/

http://wikimapia.org/35194410/ro/Fosta-fabrica-de-bere-Zimbru-1786-2000

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri