O lege aberantă - boala tatălui sau a mamei decedate, secret medical pentru copiii acestora
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 12.05.2021

O lege aberantă - boala tatălui sau a mamei decedate, secret medical pentru copiii acestora

GALERIE
bolnav spital targa1
  • bolnav spital targa1
- +

„Ziarul de Iaşi” vă prezintă astăzi trei poveşti pe cât de tragice, pe atât de aberante şi de neînţeles. Epidemia de coronavirus scoate la suprafaţă cazuri în care familiile acuză faptul că pacienţii au fost prost îngrijiţi în spital, ceea ce le-a cauzat moartea. De cealaltă parte, medicii dau asigurări că au făcut tot posibilul pentru a-i salva. Dosarul medical al pacientului, care ar putea demonstra cine are dreptate, se află însă „sub obroc”: informaţiile privitoare la starea pacientului sunt confidenţiale, chiar şi pentru familie, şi chiar şi după deces. Două cazuri recente ar putea ajunge în curând pe masa judecătorilor. Un medic, care abia şi-a îngropat tatăl, se pregăteşte acum să facă acelaşi lucru cu tatăl vitreg, care a murit vineri dimineaţa la Spitalul de Recuperare. Pentru niciunul dintre ei, nu a putut avea acces la dosarul medical. Într-alt caz, fiica unei bolnave de la „Sf. Spiridon” a vorbit la telefon cu aceasta şi totul părea în regulă. După două ore, pacienta era moartă. Din nou, informaţiile concrete lipsesc. Medicii se apără, invocând prevederile stricte ale Legii 46/2003, care nu acoperă numeroase cazuri concrete. Avocaţii afirmă că ţinerea la secret a datelor medicale nu ajută în niciun fel pacientul, ci dimpotrivă, favorizează încălcarea drepturilor pacienţilor şi familiilor acestora, şi eventualele abuzuri medicale. Legea drepturilor pacientului lasă pe dinafară tocmai familia acestuia, adică pe cei mai interesaţi de starea lui.

 

Dumitru Motohoi suferea de ciroză. De Sărbători, a exagerat, urmarea fiind o ascită, adică acumularea de lichid în abdomen. S-a prezentat la „Sf. Spiridon”. Testul COVID a fost negativ, aşa că i s-a recomandat un tratament şi a fost trimis acasă. După două zile, s-a întors, pentru că se simţea rău. De această dată, testul a ieşit pozitiv. „Tata a stat în casă timp de 48 de ore, nu s-a plimbat prin oraş, deci nu avea de unde să se infecteze.

Unul dintre teste a dat rezultate eronate, dar care? De la «Spiridon» l-au trimis la Pneumo, deşi acolo nu este secţie de gastroenterologie, unde să poată fi tratată şi ascita. De acolo, la Infecţioase. De acolo, înapoi la «Spiridon». Pe 6 martie s-a terminat totul. A fost filmul «Moartea domnului Lăzărescu», doar că pe viu. Abia mă întorsesem în Franţa”, a rezumat Lucian Motohoi, fiul pacientului. De la o distanţă de 3.000 km, fiul a încercat să afle condiţiile concrete ale decesului. Fără succes: avea să afle ceva ce l-a lăsat mut: actele medicale ale pacientului sunt confidenţiale.

Cititi si: Cum îi spui unui bolnav că va muri. “Adică ştiaţi şi nu mi-aţi spus? Cu ce drept?”

După nici trei săptămâni, pe 25 martie o nouă lovitură. Gheorghe Mihai, tatăl vitreg al medicului din Franţa, a ajuns şi el la spital, iar scenariul s-a repetat. „La «Spiridon», în UPU, l-au lăsat să aştepte. Pentru că se simţea rău, s-a dus singur la Pneumo. L-au interogat, testul IgG a ieşit negativ. Aveam deja reticenţe la linia clasică de tratament, are şi diabet, aşa că i-am zis să stea acasă 2-3 zile, în speranţa că se va redresa. Îi era rău, aşa că tot atunci s-a întors în UPU. A doua zi vine testul PCR: pozitiv. Am rugat-o pe mama să menţioneze în fişă că nu suntem de acord cu tot protocolul medical. Şi eu sunt medic, iar când am făcut facultatea se cereau studii de caz pe mai multe specializări, aşa că nu sunt străin de problemă. Au lăsat-o să aştepte trei ore degeaba”, a povestit Motohoi.

Pe 27 martie, bolnavul părea aproape restabilit şi a fost transferat la Recuperare. Sâmbăta trecută însă, starea lui s-a agravat brusc. Fiul bănuieşte că tratamentul nu era adecvat stării lui generale de sănătate, dar singurele informaţii primite au fost cele generale, cu privire la starea lui. Niciun document medical concret. „Doza de medicament care se dă unui bolnav se calculează în funcţie de greutatea pacientului, pentru că se exprimă şi moli de substanţă activă pe kilocorp. Sunt sigur că nu a fost cântărit. Poate a fost întrebat verbal ce greutate are, şi a zis ce mai ţinea minte de când s-o fi cântărit în piaţă şi a dat un leu. Orice tratament se individualizează, în funcţie de pacient, de istoricul lui medical, de alergii, de alţi factori... Asta în teorie, pentru că în spital îţi spune: «Ia de-aici atâta Redemsivir, iar de-aici atâta Kaletra», doze standard. E acelaşi mod de lucru pentru toţi, acelaşi tratament. E un pat al lui Procust, dacă mai ţineţi minte de la Bac. Dacă te potriveşti în el, ai zile, scapi, şi medicii pot spune că au făcut un miracol. Dacă eşti prea scurt sau prea lung, asta e: virusul a fost mai puternic”, a spus Motohoi.

Răspunsul spitalului: NU

Acesta a apelat şi la un avocat, Dragomir Tomaşeschi, dar adresa trimisă de acesta spitalului a primit marţi un răspuns care poate fi rezumat în două litere: „NU”. Motivul e simplu: bolnavul nu menţionase la internare numele vreunui membru al familiei care să aibă acces la dosarul medical. „Informaţiile confidenţiale pot fi divulgate doar dacă pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres. Toate datele despre identitatea pacientului trebuie protejate, chiar şi după decesul acestuia. În acest context, vă comunicăm că, în lipsa oricărei menţiuni exprese, suntem în imposibilitate de a furniza documentele solicitate”, a fost răspunsul detaliat al spitalului. Familia a cerut necropsia, cu toate că procedura nu se aplică în cazurile deceselor provocate de COVID. „Există două ordine de ministru care interzic necropsia. Se consideră că diagnosticul de COVID este acoperitor, că omul a murit din această cauză şi de nimic altceva. Se exclude complet posibila culpă medicală, ceea ce este o aberaţie juridică, în fond”, a apreciat av. Tomaşeschi.

Contactată telefonic, managerul Spitalului de Recuperare, Carmen Cumpăt (FOTO), a confirmat situaţia referitoare la documentele medicale solicitate. „Din păcate, asta este legislaţia, iar în unele privinţe ne confruntăm cu un vid legislativ. În cazul Mihai, care se simţea relativ bine în momentul internării, nu există un acord exprimat de acesta cu privire la acte. E o mare problemă, de asemenea, dacă cineva este internat în stare gravă, deci nu-şi poate da acceptul. Noi nu putem da actele decât dacă pacientul a nominalizat expres pe cineva, iar asta e valabil şi după deces. Putem da documentele doar poliţiei, procurorilor, instanţei sau altor organe îndreptăţite. Ideal ar fi să se modifice legislaţia, pentru că este o problemă generală. Până atunci, însă, nu avem ce face: respingem cererile. Asta e legea”, a spus Cumpăt.

Aceasta a apreciat că prevederea legală restrictivă poate fi explicată prin consecinţele pe care le poate avea divulgarea datelor referitoare la un pacient. „Ca spital, nu cunoaştem situaţia familială a pacientului. Poate fi parte într-un proces, poate fi vorba de un divorţ, de o moştenire, de cine ştie ce alte situaţii în care datele personale ar putea fi folosite chiar împotriva pacientului. Nu putem noi să apreciem dacă divulgarea datelor nu va duce la nimic rău. Doar instanţa poate face o astfel de apreciere”, a concluzionat Cumpăt.

„Plângere pentru omor”

Un alt caz s-a soldat cu o plângere penală pentru omor. Pe 3 septembrie anul trecut, Lucia Clim, din Popricani, s-a simţit foarte rău, familia chemând ambulanţa. A fost transportată la „Sf. Spiridon”, iar de acolo la „Neurochirurgie”, unde mai exista un loc liber în ATI. A cerut fiicei şi ginerelui în mai multe rânduri să o ia acasă, deoarece medicii şi asistentele se comportă urât cu ea. S-a plâns şi că ar fi fost împinsă de o asistentă, lovindu-se cu capul de un perete.

Cititi si: Rata de vindecare la Iaşi în cazul pacienţilor COVID este peste media naţională

Pe 5 septembrie, pacienta a vorbit din nou cu rudele. Se simţea bine. După două ore, însă, era moartă. „Pe 4 septembrie, vineri, pacienta a fost tratată cu medicamentul Kaletra, Plaquenil şi alte medicamente foarte puternice, care se administrează experimental, întrucât nu există în acest moment un produs medicamentos destinat tratării infectării cu SARS COV-2. Acest tratament nu se justifica a fi administrat, deoarece persoana vătămată nu prezenta simptome specifice infectării, respectiv aceasta nu avea nici măcar febră, nu avea dureri musculare, nu îşi pierduse gustul şi mirosul, nu prezenta tuse. Prezenta doar simptomele unei uşoare pneumonii, având dificultăţi în a respira, dar medicii nu au tratat-o pentru pneumonie, ceea ce considerăm că a condus la decesul victimei”, se menţionează în plângerea penală întocmită de av. Tomaşeschi pentru fiica Luciei Clim.

Pentru avocat, faptul că femeia s-a simţit bine până cu puţin înaintea morţii şi refuzul spitalului de a furniza datele medicale ridică suspiciuni cu privire la felul cum a fost tratată pacienta atât de medici, cât şi de asistente. „În ambele cazuri, Mihai Gheorghe şi Clim, mergem pe plângere penală pentru omor. Deocamdată in rem, deşi cred că putem identifica şi persoanele direct responsabile. Când vom avea toate datele, extind plângerea. La Clim, deja se pierde foarte mult timp cu ancheta, ceea ce nu este normal. Şi mai este o problemă. Oamenii vor să ştie ce s-a întâmplat cu tatăl, respectiv cu mama. Nu li se spune... Dacă se face plângere penală, urmează o anchetă, iar spitalul este obligat să pună la dispoziţia anchetatorilor documentele medicale. Este un non-sens. Faci plângere ca să primeşti nişte acte la care ai dreptul, şi care ar putea fi furnizate la cerere. Problema poate fi rezolvată administrativ, simplu”, a încheiat av. Tomaşeschi.

Iată ce prevede legea!

Legea 46/2003 privind drepturile pacientului stabileşte că toate informaţiile referitoare la starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, prognosticul sau tratamentul sunt „confidenţiale chiar şi după decesul acestuia”. Aceste informaţii pot fi furnizate numai cu consimţământul explicit al pacientului, sau dacă legea o cere în mod expres. Abia în urmă cu doi ani a fost introdus un paragraf care permite pacientului să numească o persoană care să aibă acces la informaţiile confidenţiale din foaia de observaţie. Legea nu prevede niciun drept pentru familie, cu excepţia celui de a acorda sprijin material sau spiritual pacientului. De asemenea, legea nu acoperă în niciun fel situaţia în care pacientul se află într-o stare prea gravă pentru a-şi putea exprima consimţământul.

Ce se poate totuşi face?

Un caz asemănător cu cele prezentate a fost soluţionat recent de judecătorii ieşeni în favoarea familiei unui pacient decedat în 2019 la „Sf. Spiridon”. Spitalul refuzare furnizarea actelor medicale ale pacientului, pentru că acesta nu-şi dăduse acordul în timpul vieţii. M.B. se afla în stare gravă, sedat, intubat şi ventilat mecanic, fiind imposibilă obţinerea de la el a vreunui acord. Magistraţii au aplicat principiul fundamental de drept care precizează că acolo unde există aceleaşi raţiuni trebuie aplicată aceeaşi soluţie. Judecătorii s-au raportat la procedura aplicată în cazul prelevării de organe de la pacienţi aflaţi în moarte cerebrală. În lipsa unei declaraţii notariale date în timpul vieţii, acordul celui aflat în moarte cerebrală poate fi suplinit de voinţa familiei. Ca urmare, magistraţii Judecătoriei au impus spitalului să elibereze documentele. De asemenea, în instanţă poate fi invocat şi dreptul familiei, respectiv faptul că patrimoniul unei persoane decedate se transmite prin moştenire. Or, acest patrimoniu include şi informaţiile referitoare la sănătatea persoanei.

Ieşenii îşi pot vizita doar rudele internate la Recuperare cu COVID

Spitalul de Recuperare este singurul din Iaşi care a introdus recent o procedură proprie prin care permite rudelor apropiate ale bolnavilor să-i viziteze. Pentru aceasta, este suficientă o cerere depusă de ruda în cauză, pentru a obţine o scurtă vizită de 5-10 minute, după aprobarea dată de o comisie medicală. „Am avut până acum vreo trei astfel de solicitări şi au fost aprobate. Prin forţa împrejurărilor, membrii comisiei sunt oricum în spital, deci procedura este rapidă. Se acceptă la vizită o singură persoană, care demonstrează că este rudă de gradul întâi. Vizitatorul primeşte echipament de protecţie, i se face un instructaj specific şi este însoţit de un medic. Fireşte, vizitele se fac atunci când se poate. Dacă este o urgenţă în acel moment, vizitatorul trebuie să aştepte”, a explicat managerul Carmen Cumpăt.

Spitalul de Recuperare este singura unitate suport COVID unde sunt permise vizitele la bolnavi. În cazul Spitalului de Neurochirurgie, a celui de Boli Infecţioase sau a Spitalului „Sf. Spiridon”, vizitele sunt interzise, din cauza riscului epidemiologic. „Probabil la Recuperare sunt cazuri mai uşoare. La noi vin cele mai grave cazuri, iar fluxul pacienţilor este mult mai mare. Mi-e milă sincer de cei care au rude internate, chiar în ATI, dar riscurile sunt prea mari, oricâte precauţii s-ar lua”, a pus managerul Spitalului „Sf. Spiridon”, Dan Timofte. Doar Spitalul de Neurochirurgie mai acceptă vizitatori, dar numai în situaţii cu totul excepţionale. Iar în acele situaţii, este vorba de preot.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Formatul Bucureşti - 9

Lucian DÎRDALA

Formatul Bucureşti - 9

Ceea ce a reieşit, însă, în urma reuniunii virtuale organizate de România, ne lasă să înţelegem că opinia majoritară a central- şi est-europenilor este favorabilă întăririi legăturii transatlantice şi, implicit, găsirii unei modalităţi de afirmare a potenţialului politico-militar al Europei care să nu pună în cauză coeziunea NATO.

Filmuletul zilei

opinii

Justificările justiţiei

Florin CÎNTIC

Justificările justiţiei

Cum lumea este încă agitată după măcelărirea cinică a unui urs de trofeu de către un cetăţean din Liechtenstein invitat dubios şi cam ilegal de nu ştiu ce asociaţie maghiară de vânători din Covasna, a trecut neobservat un eveniment important: o hotărâre a Curţii Constituţionale care a creat deranj în justiţie.

Avea tot felul de idei crazy

Radu PĂRPĂUȚĂ

Avea tot felul de idei crazy

Viki ar fi fost o fată frumoasă, dacă n-ar fi avut pe obrazul drept şi pe gât cicatricile hidoase ale unei arsuri. Când avea doisprezece ani, taică-său venise acasă beat şi o pusese să aprindă lampa abia stinsă şi încinsă. În urma exploziei, rămăsese pe toată viaţa însemnată. 

Cristian Mandeal - „Minutul de calitate maximă în concert este rezultatul orelor multe de repetiţii” (IV)

Alex VASILIU

Cristian Mandeal - „Minutul de calitate maximă în concert este rezultatul orelor multe de repetiţii” (IV)

Am întâlnit deseori muzicieni care, ascultând cuvintele admirative despre o creaţie a lor din trecute perioade, preferau comentariile celor mai recente realizări - atitudine firească în cazul profesionistului preocupat mereu să evolueze. Totuşi, adăugând ultima serie de tuşe la portretul lui Cristian Mandeal, mă voi întoarce mai întâi la cronicile concertelor susţinute la Iaşi, deşi selecţia este dificilă, pentru că sunt numeroase, toate apreciative.

pulspulspuls

Ce ciudăţenii se mai întâmplă pe ogorul partidoiului ieşean

Ce ciudăţenii se mai întâmplă pe ogorul partidoiului ieşean

Ceva ciudat simţim că parcă se întâmplă la partidoiul ieşean în ultimele zile, dragi cetitori. Şi nu ştim dacă are legătură cu aşezarea taberelor în vederea pregătirii alegerii conducerii viitoare a filialeri au ba. 

Caricatura zilei

Viteză

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.