
O lege gândită ca aport de calificaţi la ţară, folosită major de pensionari în oras. 62 de profesori din mun. Iaşi predau şi după pensionare

În judeţul Iaşi, 97 de profesori care au depăşit vârsta pensionării îşi vor continua activitatea didactică în anul şcolar următor, întrucât legea le permite acest lucru. Aceştia au depus cereri la Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Iaşi şi au primit aprobare pentru a rămâne la catedră încă un an. Mai mult decât atât, cadrele didactice titulare din învăţământul preuniversitar, cărora nu li s-a emis decizia de pensionare, au posibilitatea ca, din toamnă, să rămână titulare până la vârsta de 70 de ani, începând cu anul şcolar 2024-2025.
Potrivit datelor transmise de ISJ Iaşi, au fost depuse 100 de cereri pentru menţinerea în activitate ca titular în anul şcolar 2024-2025, dintre care 97 au fost aprobate. Mai exact, este vorba despre 73 de cadre didactice din mediul urban şi doar 24 din mediul rural, care îşi vor continua activitatea, în calitate de titular, deşi au împlinit vârsta de pensionare.
În mediul urban vor rămâne pe posturi 73 de cadre didactice, după cum urmează: 62 în municipiul Iaşi, 4 în municipiul Paşcani, 3 în oraşul Hârlău, 2 în oraşul Târgu Frumos şi 2 în oraşul Podu Iloaiei. Cele 24 de cadre din mediul rural vor rămâne titulare la unităţile din Dumeşti (1), Belceşti (3), Leţcani (1), Ruginoasa (2), Tansa (1), Ion Neculce (1), Costuleni (1), Tătăruşi (2), Ţibăneşti (2), Tomeşti (2), Cozmeşti (1), Todireşti (1), Bălţaţi (1), Andrieşeni (1) Mogoşeşti-Siret (1), Ciohorăni (1), Scânteia (1) şi Ţibana (1).
43 din cele 97 de cadre se află la prima solicitare pentru menţinerea în activitate ca titular, în timp ce 54 dintre acestea au mai beneficiat de continuitate în activitate – 19 au mai beneficiat de prelungire în activitate 1 an, 23 au mai beneficiat de prelungire în activitate 2 ani, iar 12 au mai beneficiat de prelungire în activitate 3 ani.
Consultând informaţiile transmise de ISJ Iaşi, am identificat 30 de bărbaţi şi 67 de femei, profesori ieşeni trecuţi de vârsta pensionării, care vor să rămână la catedră în anul şcolar următor. Printre aceştia am găsit 12 educatoare şi 28 de învăţători.
La catedră până la 70 de ani, „soluţie de avarie a Ministerului Educaţiei”
Reporterii „Ziarul de Iaşi” au luat legătura cu persoane din învăţământul preuniversitar ieşean, pentru a afla dacă există sau nu consecinţe în ceea ce priveşte menţinerea cadrelor didactice în activitate până la vârsta de 70 de ani.
Mihaela Popa, profesor de matematică la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din IaşI, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, este de părere că profesorul are de câştigat din această schimbare, în timp ce elevul pierde. „Elevul trebuie să aibă în faţa lui un profesor modern, nou, cu abilităţi digitale mult mai dezvoltate, născut după Revoluţie. Persoanele după 65 de ani ar putea fi folosite în mentorat, dar mai puţin în faţa elevilor, pentru că elevii au nevoie de profesori care nu sunt obosiţi, care nu sunt plictisiţi. Cred că este un act de inconştienţă pentru elevi, pentru că nu există nicio bază de date şi nicio analiză care să demonstreze că peste 65 de ani, adică până la 70 de ani, este exact ceea ce elevii au nevoie în sistem. E nevoie de acea zvâcnire, scânteie, creativitate, de care după 45-50 de ani nu cred că mai poate da dovadă un profesor”, a menţionat aceasta.
Profesoara de matematică din Iaşi susţine că nici noua Lege a Educaţiei şi nici noua strategie a Ministerului Educaţiei nu atrag tinerii către această meserie, această prelungire de activitate în învăţământul preuniversitar, până la 70 de ani, fiind doar o soluţie de avarie. „Cei care rămân, e foarte bine, legea e de partea lor, deocamdată e o soluţie de avarie. Susţin profesorii care au decis să îşi continue activitatea, îi felicit că pot şi că au energia necesară, dar sunt împotriva faptului că Ministerul a decis acest lucru până la 70 de ani, şi mă gândesc doar la copii. Nu cred într-o performanţă la catedră, la 70 de ani, în preuniversitar. Nu generalizez, probabil că sunt şi excepţii, însă schimbul generaţiei de mâine nu se mai realizează”, a completat Mihaela Popa.
Liderul Uniunii Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar (USLIP) Iaşi, Laviniu Lăcustă, susţine ideea că prelungirea activităţii didactice peste 68 de ani este o exagerare. „Consider că este inoportun să facem şcoală la peste 68 de ani. Vorbim despre un domeniu cu foarte multă rutină din punct de vedere emoţional şi nu cred că performanţa unui profesor de 69 sau 70 de ani nu este atinsă de amprenta timpului”, a explicat acesta.
“Nu mai este loc pentru noua generaţie”
Această dorinţă de menţinere în activitate până la 70 de ani, conform explicaţiilor Mihaelei Popa, ar putea fi adaptată, astfel încât acele cadre didactice pensionate să fie „transferate” în zona de mentori, de formatori ai tinerilor profesori. Faptul că posturile rămân ocupate de cadre didactice ce au depăşit vârsta de pensionare duce la îndepărtarea tinerilor profesori de domeniul învăţământului.
„Cred că creăm o generaţie care nu mai lasă loc liber viitoarei generaţii, iar asta este, poate, cel mai grav lucru care se întâmplă în România. Nu mai avem generaţia de mâine, pentru că este întotdeauna ocupată cu generaţia de azi”, a concluzionat Mihaela Popa.
Până acum, exista posibilitatea de prelungire a activităţii didactice până la 68 de ani. În legătură cu acest lucru, există profesori „cu o prestaţie excepţională” şi, spune liderul USLIP Iaşi, „ar fi păcat să nu profităm de ei, pentru că, totuşi, unui tânăr îi trebuie nişte ani pentru a se forma”. Acesta susţine că, în actualul context, „există suficiente opţiuni pentru a debuta într-o carieră didactică”. „Avem şcoli şi în mediul urban şi rural care cu siguranţă îi aşteaptă şi pe cei tineri şi pe cei mai puţini tineri”, a menţionat Laviniu Lăcustă.
Doar trei solicitări au fost respinse
Din 100 de cadre didactice ieşene care au făcut solicitarea, doar 3 nu au primit aprobare, două din mediul rural (Mirceşti şi Holboca) şi unul din municipiul Iaşi, motivele fiind:
- „nu sunt îndeplinite prevederile art. 31, alin. 7, lit. B – catedră incompletă 10 ore biologie”;
- „nu sunt îndeplinite prevederile art. 31, alin. 7, lit. B şi lit. C”;
- „angajat pe viabilitarea postului”.
Art. 31, alin. (7), lit. B din Metodologie arată: „La nivelul unităţilor de învăţământ pot fi aprobate numai cererile cadrelor didactice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
b) posturile didactice/catedrele pe care sunt titulare, conform documentului de numire/transfer/repartizare pe post/catedră, sunt complete şi au viabilitate de cel puţin un an şcolar, luând în considerare şi cererile privind reducerea normei didactice de predare, fără diminuarea salariului, a personalului didactic de predare, conform prevederilor legale în vigoare;
c) la nivelul unităţii/unităţilor de învăţământ, în care urmează să fie menţinute în activitate ca titulare în funcţia didactică, nu există reducere de activitate la catedrele pe care cadrele didactice respective sunt titulare şi nu este necesară completarea/întregirea normei didactice de predare a altor cadre didactice, conform prezentei Metodologii, din unităţile de învăţământ respective cu ore din catedra pe care sunt titulare cadrele didactice care se încadrează în prevederile alin. (5) şi urmează să fie menţinute în activitate, ca titular, în funcţia didactică.”
Un al motiv de respingere a solicitării este reprezentat de faptul că respectivul cadru didactic era angajat pe viabilitatea postului, nefiind titular. Conform art. 31 alin. (5) din Metodologie: „Personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar căruia nu i s-a emis decizia de pensionare şi care până la data de 1 septembrie 2024 nu împlineşte vârsta de 70 de ani, poate fi menţinut în activitate ca titular, în funcţia didactică, la cerere, în anul şcolar 2024-2025, potrivit prevederilor art. 229 alin. (11) din Legea nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, conform prezentei Metodologii.”
Cum va fi realizată plata acestor cadre didactice?
Potrivit Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, cele 97 de cadre didactice trecute de vârsta pensionării, care vor rămâne în activitate, „vor fi plătite asemenea titularilor, respectându-se gradul şi treapta corespunzătoare”. Aceştia nu vor beneficia şi de pensie pe lângă salariul specific.
Chiar dacă vârsta de pensionare a femeilor este de 62 de ani, conform art. 31 alin. (4) din Metodologie, „cadrele didactice femei (…) pot opta, în scris, fie pentru menţinerea în activitate ca titular până la împlinirea vârstei de 65 de ani, conform prevederilor art. 229 alin. (2) din Legea nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, fie pentru pensionarea începând cu data de 1 septembrie 2024”. În plus, „cadrele didactice titulare, femei, care optează pentru menţinerea în activitate ca titular până la împlinirea vârstei de 65 de ani, beneficiază de toate drepturile personalului didactic titular”.
Publicitate și alte recomandări video