anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

duminica, 14.08.2022

O lume a celorlalţi

GALERIE
codrin liviu cutitaru
  • codrin liviu cutitaru
- +

Personajele lui Ondaatje stau, prin urmare, sub semnul „dublei critici”, adică, în limbajul postcolonial, sub semnul „dublei identităţi”. De aici rezultă tipologii maleabile, dar şi, paradoxal, neconcesive.

Problema identităţii traversează ca un fir roşu opera lui Michael Ondaatje (n. 1943). Provenit din îndepărtata Sri Lanka, educat în Anglia şi naturalizat (din 1962) în Canada, scriitorul a trăit, cu intensitate maximă, „dedublările” culturale, descrise atât de plastic de Edward Said în Orientalism, folosindu-le ulterior ca sursă primară de inspiraţie pentru epicul lui. Încă din primul roman publicat de autor (în 1976), Coming Through the Slaughter - biografia romanţată a pionierului jazz-ului din New Orleans, Buddy Bolden - se simte compulsia lui Ondaatje pentru naturile bipolare. Muzicianul-protagonist a fost schizoid, mai ales în ultimele luni de viaţă, când personalitatea scindată i-a întunecat complet raţiunea. Textul volumului e redactat „sincopat”, faptul trimiţând simbolic la dualitatea irepresibilă a lui Bolden. Tema identităţii descompuse se va păstra şi în cărţile de mai târziu. In the Skin of a Lion (1987) se ocupă de „depersonalizările” şi „repersonalizările” imigranţilor canadieni din Toronto, de la începutul secolului XX, disecând psihologic angoasele zorilor de istorie. Anil’s Ghost (2000) aduce în prim plan drama unei femei din Sri Lanka, educată în America, dar revenită acasă şi obligată să lupte cu stereotipurile mentalitare ale unei lumi pe care nu şi-o mai poate asuma integral. Divisadero (2007) mută investigaţia identitară pe palierul relaţiilor de familie, în condiţiile în care familia aleasă pentru exemplificare narativă este amestecată ca descendenţă şi profund ambiguă emoţional. În mod straniu totuşi, noi nu-i vedem niciodată pe eroii lui Ondaatje luptându-se pentru a defini o unică traiectorie a personalităţii lor. Ei acceptă confuzia identitară cu un fel de resemnare ontologică, părând să înţeleagă, senin, că dubla ori multipla identitate reprezintă un dat al (post)modernităţii căreia îi aparţin.

Romanul cel mai aclamat al lui Ondaatje, distins cu Booker Prize, tradus în numeroase limbi (inclusiv în română, la Polirom - unde, de altfel, a şi fost reeditat), ecranizat cu imens succes, The English Patient/ Pacientul englez (1992), transformă dilema identitară în nucleu epic. În timpul ultimului război mondial (să sperăm, în strania lume de azi, ce a debutat brutal în februarie 2022, că îl vom putea numi în continuare așa - „ultimul”...), Hana, soră medicală canadiană, îngrijeşte, în Italia, un pacient ars, supravieţuitor al unei terifiante prăbuşiri aviatice. Amnezic, acesta pretinde că nu mai are nici o amintire din viaţa sa de până atunci. În realitate, el a uitat deliberat tot ce însemnase identitatea lui anterioară şi, în primul rând, că se numeşte László de Almásy. Membru într-o echipă engleză de cartografi şi implicat într-o pasională relaţie adulteră cu Katherine, soţia colegului său, Geoffrey Clifton, „pacientul” a avut de îndurat furia soţului înşelat, care, ştiind de legătura celor doi, prăbuşeşte intenţionat avionul unde se află, la un moment dat, întregul triunghi amoros. Deşi László şi Katherine supravieţuiesc, bărbatul este nevoit să-şi abandoneze iubita rănită pentru a aduce ajutoare. Spre uimirea lui va fi arestat de britanici pentru spionaj, pierzând-o definitiv pe Katherine. Drama identitară a eroului se oglindeşte, în roman, şi în psihologiile altor personaje. Caravaggio (spionul canadian torturat de nazişti) îşi „uită” vechea „ocupaţie” de hoţ, Hana se depersonalizează în război, iar genistul indian Kip pierde, într-o clipă, tot ceea ce civilizaţia colonizatoare reuşise să realizeze în ani lungi de „asimilare”. Deşi integrat mentalităţii apusene, tânărul militar „se decompune” cultural, aflând că americanii au lansat bomba atomică la Hiroshima. Convingerea sa fermă este că ei nu ar fi făcut-o, dacă în locul japonezilor s-ar fi aflat o naţiune albă.

Personajele lui Ondaatje stau, prin urmare, sub semnul „dublei critici”, adică, în limbajul postcolonial, sub semnul „dublei identităţi”. De aici rezultă tipologii maleabile, dar şi, paradoxal, neconcesive. Romanele canadianului srilankez constituie, prin urmare, o lectură importantă legată de tribulaţiile individului (post)modern.

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Pohtiţi la fotbal!

Nicolae GRECU

Pohtiţi la fotbal!

N-a fost nevoie de îndemnuri bombastice precum cele din titluri; românii reîncep să vină la fotbal pentru că au pentru cine.

opinii

Mitocanul de la volan (I)

Eugen MUNTEANU

Mitocanul de la volan (I)

Suntem asaltați zilnic cu știri și imagini despre accidente de circulație atroce. Statisticile spun că România este țara europeană cu cei mai mulți morți în accidente de circulație. Dincolo de precaritatea șoselelor, cred că o cauză a acestei situații îngrijorătoare este și existența în libertate a fiarei sălbatice pe care am ales să o numesc mitocanul de la volan.

Dobânda, de la păcat (medieval), la virtute (modernă)

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Dobânda, de la păcat (medieval), la virtute (modernă)

Știința economică modernă s-a desprins din ceea ce era cunoscut în mediul academic timpuriu drept filosofie morală. Acțiunile și comportamentele din sfera economică (de exemplu, comerțul, formarea prețurilor, rolul dobânzii în tranzacțiile comerciale, etc.) erau reglementate de Biserică vreme de secole întregi. 

O limbă din prefabricate

Alexandru CĂLINESCU

O limbă din prefabricate

Un fenomen frapant care se petrece astăzi este ceea ce aş numi proliferarea prefabricatelor. Nu e ceva nou, dar devine tot mai accentuat şi, pentru cine ţine la expresivitatea limbii, tot mai supărător. Spun „prefabricate” pentru că e vorba de cuvinte şi formule luate de-a gata şi puse uneori în cele mai neaşteptate contexte. Au făcut de pe acum o glorioasă carieră la televiziune, politicienii şi jurnaliştii le rostesc cu o voluptate solemnă, convinşi că impresionează publicul printr-un limbaj elevat.

pulspulspuls

O cabală preoţească ţesută pe îndelete de multă vreme

O cabală preoţească ţesută pe îndelete de multă vreme

Ehehei, iubiţi dreptcredincioşi, iată că încurcate mai sunt căile Domnului de când treburile lumeşti şi dorinţele de parvenire şi câştig şi-au băgat coada tot mai adânc în sânul şi buzunarele largi de popă ale unor înalţi prelaţi din mitropolia noastră de la Iaşi, atât de greu încercată în ultima vreme. Iacătă aşadar, dragilor, ce au mai putut zămisli minţile întunecate de aceste lucrături diavoleşti: citiţi şi vă cruciţi, nu alta! 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.