O lume ce gândea în basme şi vorbea în poezii
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 16.01.2021

O lume ce gândea în basme şi vorbea în poezii

GALERIE
radu parpauta
  • radu parpauta
- +

Această lume nu judeca sau, vai! nu condamna lumea de ieri cu mintea de azi, stângistă, de un neomarxism avântat şi prostesc. Măcar de-ar fi numai prefăcut, dar e prostesc. Nu cunoştea „progresismul” actual şi nici nu-l practica. Pentru ea lumea veche era şi lumea de azi, nu era una „mai înaintată”. 

În vremuri trecute, prin '76 sau '77, am fost la Broşteni împreună cu profesorul etnolog Petru Ursache şi un grup de studenţi de la istorie-filosofie (unul, la un moment dat, a fost director la liceul „Negruzzi”, am citit în ziar), eu fiind singurul de la filologie; n-am avut nici un merit pentru asta, doar că, din curiozitate, am urmat nişte prelegeri facultative de etnologie susţinute de domnul profesor. Domnul Ursache intenţiona să facă cu ajutorul nostru o cercetare interdisciplinară (încă de pe atunci era la modă acest cuvânt) a fenomenelor vechi de viaţă din satul românesc, care pe atunci încă mai erau vii.

În cele cinci-şase zile cât am stat acolo am vizitat protocolar pe politrucii vremii de la primărie, am fost la un profesor local, un anticeauşist „pe faţă”, dar cam zurliu, am fost la o bătrână care era o Sanda Marin a bucătăriei locale tradiţionale, la un moş (stătea chiar peste Bistriţă, în dreptul bolovanului căzut în apă dintr-o stâncă, păstrându-se în sat convingerea, probabil falsă, că acela era bolovanul rostogolit de Nică a lui Ştefan a Petrei şi văru-său Dumitru, când învăţau la Broşteni), ce mai ştia nişte „relaţii” pentru mascaţi de Crăciun din timpul Războiului de Independenţă etc.

Am fost şi la o femeie, doamna Găină, care avea faimă de vrăjitoare în sat. Despre ea vreau să vă povestesc. I-am zis „doamnă”, fiindcă avea cu adevărat un fel de a fi de doamnă. E greu să explic de ce, dar nu era o doamnă prin condiţia socială şi, în nici un caz, nu era o „duamnă”, pârâtă aşa, de felul celor de la mahalalele oraşelor, din bloc-coteţele ceauşiste. Nu era o sentimentală şi presupun că femeile din satul tradiţional de vârsta ei nu-şi făceau prea multe iluzii. Aşa era viaţa. Avea o bunătate, o sinceritate şi o  simplicitate a tonului în vorbire, încât te gândeai când o ascultai la o sfântă din vechime despre care se spune: „N-a osândit cu vorba niciodată pe nimeni”.

Profesorul şi eu am mers la ea chiar în ziua de Sfântul Andrei. Aşa s-a nimerit. Pe dată ne-am dat seama că doamna Găină ţinea la tradiţiile legate de acest sfânt. Fire de lână roşie erau legate la porţi, la clanţele uşilor şi la grajdul animalelor. În convorbirea lungă pe care am purtat-o, domnul profesor a întrebat-o şi de aceste fire  roşii de lână. Dar ea a evitat să răspundă - era secretul descântecelor şi farmecelor ei. În genere, era foarte rezervată. Nu se destăinuia şi nu-i scăpau cuvinte nelalocul lor - părea că nici nu le cunoaşte. Era indiferentă la critica oamenilor din jurul ei sau din lume, lucrul atât de rar în „civilizaţia” noastră ce condamnă totul cu ironie şi furie, ce judecă vraiştea lumii în formule binare şi în simple opoziţii. Nu osândea pe nimeni, cum am zis. Dar cel mai mult mi-a plăcut la ea modestia, una de Sfântă Duminică din poveşti. Îşi ascundea pe cât putea calităţile, superioritatea minţii, a principiilor morale. Mai mult, îmi dădea impresia că se ruşina de aceste însuşiri. Nici nu mi-o pot închipui alături de un politician de azi - ar fi o blasfemie - pentru el, desigur.

Trăia în lumea aceea de care scria Poetul, de „poveşti şi doine, ghicitori, eresuri”, o lume ce credea în Dumnezeu, aceasta neîmpiedicând-o să facă şi vrăji totodată, o lume în care Dumnezeu înseamnă dragoste, căci credinţa nu o asimilezi ca pe o informaţie - e o convingere pe care o simţi în adâncu-ţi. Din lumea aceasta au ieşit Eminescu, Sadoveanu, Voiculescu, Galaction şi atâţia alţii. Era o lume în care viaţa era viaţă şi moartea era moarte, nu o ascundeam, cum face omul actual; se face că o uită, dar ea există şi va exista cât e lumea. Era o lume în care toţi trăgeau din greu pentru puţinul care ne este dat. Ne opream o clipă - rar, ce-i drept - să privim în jur şi să cugetăm la ce fel de viaţă trăim. Iar în seara de noiembrie, de Sfântul Andrei, priveam luminiţele din cimitir şi ne dădeam seama pe o clipă că era frig pe pământ, dar lumina acestor lumânărele străbătea eternitatea. Pentru câteva clipe, în seara aceea de noiembrie, lumina veşnică grava numele de pe cruci, proslăvind dumnezeirea.

Această lume nu judeca sau, vai! nu condamna lumea de ieri cu mintea de azi, stângistă, de un neomarxism avântat şi prostesc. Măcar de-ar fi numai prefăcut, dar e prostesc. Nu cunoştea „progresismul” actual şi nici nu-l practica. Pentru ea lumea veche era şi lumea de azi, nu era una „mai înaintată”. Nu-şi construia convingeri de genul că Ştefan cel Mare era un fel de violator de femei, cum îmi spune un individ pe Facebook, om pe care Londra, unde trăieşte acum, l-a prostit şi mai mult ca înainte, şi că trăim în cea mai bună dintre lumile posibile, iar lumea de ieri înseamnă doar, cum se spunea la lecţiile de marxism-leninism (iată un marxism actual redivivus), „trecutul negru”. Dacă civilizaţia actuală acceptă homosexualitatea, de exemplu, nu înseamnă că suntem perfecţi; nu zic mai mult, ca să nu-mi sară toţi „progresiştii” în cap.

La plecare, doamna Găină i-a dat două cărţi vechi profesorului Ursache (îmi pare rău că nu mai ţin minte ce cărţi), ca acesta să le refacă la Iaşi la o legătorie, fiindcă se „hărtăniseră”, ne-a spus. Gestul acela de atunci, al păstrării cărţilor, capătă astăzi pentru mine sensul păstrării civilizaţiei pe pământ.

Radu Părpăuţă este scriitor, traducător şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Primăvara din ianuarie

Nicolae GRECU

Primăvara din ianuarie

Pericolul de îngheţare şi pericolul de carantină pun în primejdie desfăşurarea Ligii I conform graficului.

Filmuletul zilei

opinii

Un corifeu al „gândirii politice corecte” - Noam Chomsky (I)

Eugen MUNTEANU

Un corifeu al „gândirii politice corecte” - Noam Chomsky (I)

Unul dintre cei mai proeminenţi promotori ai „corectitudinii politice”, ideologie larg răspândită în mediile academice şi în mass media occidentale, este lingvistul american Noam Chomsky. O parte din ideile sale politice sunt analizate în articolul de faţă.

Dar cine „le are cu Biserica”?

pr. Constantin STURZU

Dar cine „le are cu Biserica”?

Acum o lună, mai exact pe 16 decembrie, au fost publicate rezultatele unui sondaj realizat de Centrul de Cercetări Sociologice LARICS, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte şi cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române. Desfăşurată sub titulatura „Barometrul vieţii religioase”, cercetarea vine să evidenţieze şi ce impact a avut, din perspectivă religioasă, 2020 (anul „pandemic”) asupra populaţiei. 

Filozofie coruptă

arh. Ionel OANCEA

Filozofie coruptă

Într-o viziune grosolană despre normalitate se poate aprecia că administraţia comunistă era mai funcţională ca cea de astăzi. Pentru obţinerea unui act administrativ puteai merge la audienţe la diverşi tovarăşi cu funcţii dispuşi, de regulă, să te asculte. Dacă nu, existau cel puţin două chei universale capabile să facă minuni, pachetul de Kent sau de cafea naturală. Ajuta, la fel de mult, nepotismul, cunoştiinţele, bunii amici din lanţul slăbiciunilor atât de bine surprins în celebra schiţă a lui Caragiale.

pulspulspuls

De ce se pregăteşte oare nea Măricel?

De ce se pregăteşte oare nea Măricel?

După ce l-a acuzat lumea că a plecat din Casa Pătrată cu gentoiul burduşit de like-uri şi urmaritori ai paginii oficiale de Facebook a instituţiei, îndensând totul apoi pe pagina lui de polkitician, iacătă că nea Măricel, fostul şef de judeţ, mai vbine cu o surpriză, şi tot în spaţiul virtual. 

Caricatura zilei

Brand mic

Editia PDF

Bancul zilei

In Antarctica s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura de pe glob: -93,2 grade ...prin urmare va propunem sa ne reami (...)

Parteneri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.