Iniţial, conducerea Spitalului de Boli Infecţioase, prin vocea managerului Florin Roşu, a anunţat că moartea pacientei s-a datorat infecţiei cu tulpina Omicron. Întrebat dacă rezultatul secvenţierii confirmă diagnosticul pus, dr. Florin Roşu a declarat: “Nu avem încă confirmarea prin secvenţiere. În cadrul laboratorului nostru de Biologie Moleculaculară, care este centru de screening pentru zona Moldovei, s-a ridicat suspiciunea înalta de infecţie cu tulpină Omicron prin identificarea mutaţiilor specifice acesteia". De altfel, în urmă cu câteva zile, dr. Florin Roşu anunţa că aceeaşi suspiciune înaltă de infecţie cu Omicron este şi pentru alte peste 300 de probe prelucrate la laboratorul spitalului.

Pacienta decedată se afla de mai multe zile internată la ATI COVID şi prezenta multipli factori de risc. Suferea de diabet zaharat, obezitate, atac vascular cerebral cu hemipareză în remisie, atrofie cerebrală. Conducerea DSP neagă însă faptul că ar fi confirmat în momentul de faţă vreun deces în rândul persoanelor cu infecţia cu tulpina Omicron. “Noi am verificat dacă, dintre persoanele decedate, se regăseşte vreo persoană dintre cele 21 care au fost confirmate cu infecţia cu Omicron, şi am constat că nu există niciun deces din acel grup”, a declarat dr. Vasile Cepoi, directorul DSP Iaşi. Unul dintre criteriile stabilite prin lege pentru secvenţierea genomului este ca persoana în cauză să fie vaccinată. Pacienta decedată nu era. Atunci proba ar fi trebuit să îndeplinească alte criterii, cum ar fi: fie pacienta ar fi fost contact direct cu o persoană confirmată, fie ar fi călătorit într-o ţară cu risc, fie locuieşte într-o zonă în care este detectată o creştere rapidă de cazuri.

La nivel naţional, există şapte laboratoare care fac secvenţiere şi trimit rezultatele la INSP, dintre care doar Institutul Matei Balş şi Institutul Cantacuzino sunt în programul naţional. Procesul de secvenţiere pentru o probă durează circa patru zile şi costă aproximativ 500 de euro. “Vreau să precizez faptul că determinarea tulpinei Omicron nu se face pentru toţi pacienţii identificaţi cu infecţia cu SARS COV 2, pentru că nu are nicio relevanţă din punctul de vedere al atitudinii medicale. Se face pe un eşantion selectat pe criterii microbiologice, pentru a determina dacă diseminarea infecţiei este comunitară sau nu”, a declarat dr. Vasile Cepoi .