Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

O muncă de aproape 30 de ani! Dicţionarul cu 10.000 de pagini, scos de Centenar

GALERIE
dictionardictionar mare
  • dictionar
  • dictionar mare
- +
Academia Română a finalizat primul proiect cu adevărat memorabil în anul Centenarului: indexarea literaturii române din ultimele cinci secole, cu mii de scriitori şi peste zece mii de pagini.

Unul dintre puţinele proiecte finalizate în anul Centenarului care are şanse să rămână în istorie ca fiind un adevărat omagiu adus ţării la 100 de ani de la reîntregire se derulează la Iaşi, la Institutul de Filologie Română „A. Philippide“. Încununarea unei munci începute imediat după 1990 de o mână de istorici literari ieşeni a fost finalizată anul acesta. „Dicţionarul General al Literaturii Române“ va aduna, după ce vor vedea lumina tiparului ultimele volume, peste 10.000 de pagini în circa 9 volume imense, la care au lucrat zeci de cercetători din toată ţara şi care va cuprinde toţi scriitorii relevanţi în literatura română de la primele manuscrise descoperite şi până la data de 30 decembrie 2018. Cele cinci secole de literatură nu sunt simple biografii, ci s-a lucrat minuţios, inclusiv la amănunte precum debutul fiecărui scriitor, chiar şi sub pseudonim, iar criticii au plasat fiecare dintre scriitorii analizaţi în contextul literar.

„Există mari dicţionare literare franţuzeşti, germane, englezeşti, enciclopedii foarte importante care vor rămâne la baza cercetării profesioniste întotdeauna, cum există şi garanţia că va rămâne şi proiectul nostru“, a spus Remus Zăstroiu, cercetător ştiinţifc al Institutului de Filologie Română „A. Philippide“, unul dintre cei șase coordonatori ai întregului proiect, supervizat de academicianul Eugen Simion.

Ceilalţi cinci coordonatori la nivel naţional sunt: Gabriela Danţiş, Gabriela Drăgoi, Laurenţiu Hanganu, Mihail Iovănel și Victor Durlea.

O muncă de aproape 30 de ani

Un astfel de proiect ambiţios, de a indexa şi analiza toţi scriitorii români relevanţi, cu contribuţii în literatură, a avut loc pentru prima dată în România la Iaşi, fiind realizat la Institutul de Filologie Română „A. Philippide“ în anul 1979. Însă cum cenzura era foarte aspră atunci, exista riscul ca proiectul să fie înnăbuşit sau modificat substanţial. De aceea s-a intitulat Dicţionarul Literaturii Române de la origini până la 1900 şi nu a tratat deloc secolul al XX-lea.

Proiectul actual era deja început la Iaşi după 1990, când acad. Eugen Simion a propus punerea la comun a forţelor tuturor institutelor de profil din ţară sub coordonarea Secţiei de Ştiinţe Filologie şi Literatură a Academiei Române.

„A venit la Iaşi şi am făcut aici o şedinţă, chiar dacă în timpul ăsta noi lucram la acelaşi proiect, sau mai degrabă spus la unul de acelaşi fel, dar altfel conceput. Nu l-am fi finalizat nici până în anul 3000 la cât de mulţi eram atunci. Dar începuserăm, eram entuziaşti, eram mai tineri. Iar acad. Eugen Simion ne-a spus - «hai să ne unim forţele, să facem lucrarea asta împreun㻓, îşi aminteşte Remus Zăstroiu.

Proiectul nu a beneficiat de niciun alt fel de finanţare decât din bugetul Academiei şi s-a lucrat la el încă de atunci, de după 1990. Primele roade ale acestui proiect au fost cele şapte volume ale acestui dicţionar, publicate într-o primă ediţie, în intervalul 2004 - 2009, iar în 2012 au mai fost publicate două volume de sinteză, cu scriitorii fundamentali.

„Ne-am propus de la început o trecere în revistă de factură istorico-literară a literaturii române, de la primele scrieri apărute şi până la zi, de la primele manuscrise identificate şi primele cărţi tipărite până în decembrie 2012“, a mai precizat cercetătorul ieşean.

Astfel, în dicţionar găsim şi scriitori precum Varotolomei Măzăreanu, născut în 1710, istoric şi traducător, dar şi menţiuni despre manuscrise şi traduceri precum „Cartea populară mântuirea păcătoşilor“, tipărită la Viena în 1641 şi apoi tradusă în română. Sunt luate în calcul lucrări de cronică, cronicile marilor cărturari, toţi scriitorii români ce au adus în vreun fel contribuţii în literatură, publicaţiile periodice cu caracter literar şi cultural, la ediţia revizuită lansată anul acesta fiind incluse şi ziare, reviste, scriitori noi, termeni literari actuali sau articole de sinteză precum medievalitatea românească sau memorialistica care nu fuseseră introduse toate în 2004.

„Informaţia literară dispare dacă nu e înregistrată de profesionişti“

Nici selecţia nu a fost una uşoară. „A existat doar filtrul valorii“, explică cercetătorul ieşean. Au fost fixate încă de la început un set de norme care privesc selecţia, structura unui articol, a unui articol despre autor, despre un periodic, cât şi o serie de norme de redactare şi de canoane, pentru ca toţi colaboratorii care au lucrat la acest proiect masiv să aibă un set de reguli comune. Mai mult decât atât, dicţionarul se vrea a fi mai mult decât o indexare a tuturor scriitorilor, colaboratorii analizând „corect şi profesional opera scriitorului respectiv, bazându-ne pe ideile literare de astăzi, nu cele de la 1950, pe procedeele literare, pe terminologia literară de astăzi“, explică Remus Zăstroiu.

„Obligaţia istoricului literar este să aibă deschidere către orice formă de literatură şi către orice scriitor. Sigur că nu am introdus toţi grafomanii, care publică câte două-trei cărţi pe an de poezie, dar care nu au nicio valoare literară. Ne-am ocupat chiar şi de scriitori care au o singură carte, şi chiar de unii fără nicio carte publicată, dacă au însemnat ceva în literatură. Sunt şi mulţi care au murit foarte tineri. În secolul al XIX-lea, viaţa socială era dominată de tuberculoză, care nu avea leac, şi avem scriitori care au murit la 20-21 de ani. Cum a fost, de pildă, Traian Demetrescu. El dacă ar fi trăit până la 50-60 de ani ar fi dat o operă reprezentativă, dar chiar şi aşa, murind la 24 de ani, a avut o contribuţie literară esenţială pentru viaţa culturală românească“, a explicat istoricul Remus Zăstroiu.

În momentul de faţă, au fost publicate deja 5 dintre volumele dicţionarului, restul sunt corectate şi pregătite din punct de vedere al tehnoredactării, trebuie doar ca editura să determine exact cum ar fi mai bine să fie tipărite, astfel încât să poată fi legate cu uşurinţă şi să reziste mai bine la testul timpului.

Cercetăto­rii care lucrează acum la proiect cred că acest dicţionar va oferi în viitor o bază exactă, precisă, sigură şi conformă cu realitatea, într-o epocă a vitezei şi a informaţiilor neveridice şi imposibil de verificat care circulă pe internet.

„Ca orice informaţie, şi informaţia literară dispare dacă nu este înregistrată profesional. De pildă noi avem greutăţi foarte mari să aflăm datele biografice ale unui scriitor. Scriem tuturor instituţiilor de arhivă din România, tuturor bibliotecilor, am purtat o corespondenţă foarte mare ca să putem obţine informaţiile necesare şi le-am obţinut foar­te greu, atunci când am reuşit, că nu a fost mereu posibil. Oricât ar fi de eficientă circulaţia informaţiei pe internet, ea trebuie totuşi strânsă, sistematizată şi trebuie să i se garanteze autenticitatea şi exactitatea“, a adău­gat Re­mus Zăstroiu.

În prezent, Aca­demia Română a aprobat deja un pro­iect ca dicţionarul să fie digitalizat şi ac­cesi­bil online.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri