Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Unul dintre puţinele proiecte finalizate în anul Centenarului care are şanse să rămână în istorie ca fiind un adevărat omagiu adus ţării la 100 de ani de la reîntregire se derulează la Iaşi, la Institutul de Filologie Română „A. Philippide“. Încununarea unei munci începute imediat după 1990 de o mână de istorici literari ieşeni a fost finalizată anul acesta. „Dicţionarul General al Literaturii Române“ va aduna, după ce vor vedea lumina tiparului ultimele volume, peste 10.000 de pagini în circa 9 volume imense, la care au lucrat zeci de cercetători din toată ţara şi care va cuprinde toţi scriitorii relevanţi în literatura română de la primele manuscrise descoperite şi până la data de 30 decembrie 2018. Cele cinci secole de literatură nu sunt simple biografii, ci s-a lucrat minuţios, inclusiv la amănunte precum debutul fiecărui scriitor, chiar şi sub pseudonim, iar criticii au plasat fiecare dintre scriitorii analizaţi în contextul literar.
„Există mari dicţionare literare franţuzeşti, germane, englezeşti, enciclopedii foarte importante care vor rămâne la baza cercetării profesioniste întotdeauna, cum există şi garanţia că va rămâne şi proiectul nostru“, a spus Remus Zăstroiu, cercetător ştiinţifc al Institutului de Filologie Română „A. Philippide“, unul dintre cei șase coordonatori ai întregului proiect, supervizat de academicianul Eugen Simion.
Ceilalţi cinci coordonatori la nivel naţional sunt: Gabriela Danţiş, Gabriela Drăgoi, Laurenţiu Hanganu, Mihail Iovănel și Victor Durlea.
O muncă de aproape 30 de ani
Un astfel de proiect ambiţios, de a indexa şi analiza toţi scriitorii români relevanţi, cu contribuţii în literatură, a avut loc pentru prima dată în România la Iaşi, fiind realizat la Institutul de Filologie Română „A. Philippide“ în anul 1979. Însă cum cenzura era foarte aspră atunci, exista riscul ca proiectul să fie înnăbuşit sau modificat substanţial. De aceea s-a intitulat Dicţionarul Literaturii Române de la origini până la 1900 şi nu a tratat deloc secolul al XX-lea.
Proiectul actual era deja început la Iaşi după 1990, când acad. Eugen Simion a propus punerea la comun a forţelor tuturor institutelor de profil din ţară sub coordonarea Secţiei de Ştiinţe Filologie şi Literatură a Academiei Române.
„A venit la Iaşi şi am făcut aici o şedinţă, chiar dacă în timpul ăsta noi lucram la acelaşi proiect, sau mai degrabă spus la unul de acelaşi fel, dar altfel conceput. Nu l-am fi finalizat nici până în anul 3000 la cât de mulţi eram atunci. Dar începuserăm, eram entuziaşti, eram mai tineri. Iar acad. Eugen Simion ne-a spus - «hai să ne unim forţele, să facem lucrarea asta împreun㻓, îşi aminteşte Remus Zăstroiu.
Proiectul nu a beneficiat de niciun alt fel de finanţare decât din bugetul Academiei şi s-a lucrat la el încă de atunci, de după 1990. Primele roade ale acestui proiect au fost cele şapte volume ale acestui dicţionar, publicate într-o primă ediţie, în intervalul 2004 - 2009, iar în 2012 au mai fost publicate două volume de sinteză, cu scriitorii fundamentali.
„Ne-am propus de la început o trecere în revistă de factură istorico-literară a literaturii române, de la primele scrieri apărute şi până la zi, de la primele manuscrise identificate şi primele cărţi tipărite până în decembrie 2012“, a mai precizat cercetătorul ieşean.
Astfel, în dicţionar găsim şi scriitori precum Varotolomei Măzăreanu, născut în 1710, istoric şi traducător, dar şi menţiuni despre manuscrise şi traduceri precum „Cartea populară mântuirea păcătoşilor“, tipărită la Viena în 1641 şi apoi tradusă în română. Sunt luate în calcul lucrări de cronică, cronicile marilor cărturari, toţi scriitorii români ce au adus în vreun fel contribuţii în literatură, publicaţiile periodice cu caracter literar şi cultural, la ediţia revizuită lansată anul acesta fiind incluse şi ziare, reviste, scriitori noi, termeni literari actuali sau articole de sinteză precum medievalitatea românească sau memorialistica care nu fuseseră introduse toate în 2004.
„Informaţia literară dispare dacă nu e înregistrată de profesionişti“
Nici selecţia nu a fost una uşoară. „A existat doar filtrul valorii“, explică cercetătorul ieşean. Au fost fixate încă de la început un set de norme care privesc selecţia, structura unui articol, a unui articol despre autor, despre un periodic, cât şi o serie de norme de redactare şi de canoane, pentru ca toţi colaboratorii care au lucrat la acest proiect masiv să aibă un set de reguli comune. Mai mult decât atât, dicţionarul se vrea a fi mai mult decât o indexare a tuturor scriitorilor, colaboratorii analizând „corect şi profesional opera scriitorului respectiv, bazându-ne pe ideile literare de astăzi, nu cele de la 1950, pe procedeele literare, pe terminologia literară de astăzi“, explică Remus Zăstroiu.
„Obligaţia istoricului literar este să aibă deschidere către orice formă de literatură şi către orice scriitor. Sigur că nu am introdus toţi grafomanii, care publică câte două-trei cărţi pe an de poezie, dar care nu au nicio valoare literară. Ne-am ocupat chiar şi de scriitori care au o singură carte, şi chiar de unii fără nicio carte publicată, dacă au însemnat ceva în literatură. Sunt şi mulţi care au murit foarte tineri. În secolul al XIX-lea, viaţa socială era dominată de tuberculoză, care nu avea leac, şi avem scriitori care au murit la 20-21 de ani. Cum a fost, de pildă, Traian Demetrescu. El dacă ar fi trăit până la 50-60 de ani ar fi dat o operă reprezentativă, dar chiar şi aşa, murind la 24 de ani, a avut o contribuţie literară esenţială pentru viaţa culturală românească“, a explicat istoricul Remus Zăstroiu.
În momentul de faţă, au fost publicate deja 5 dintre volumele dicţionarului, restul sunt corectate şi pregătite din punct de vedere al tehnoredactării, trebuie doar ca editura să determine exact cum ar fi mai bine să fie tipărite, astfel încât să poată fi legate cu uşurinţă şi să reziste mai bine la testul timpului.
Cercetătorii care lucrează acum la proiect cred că acest dicţionar va oferi în viitor o bază exactă, precisă, sigură şi conformă cu realitatea, într-o epocă a vitezei şi a informaţiilor neveridice şi imposibil de verificat care circulă pe internet.
„Ca orice informaţie, şi informaţia literară dispare dacă nu este înregistrată profesional. De pildă noi avem greutăţi foarte mari să aflăm datele biografice ale unui scriitor. Scriem tuturor instituţiilor de arhivă din România, tuturor bibliotecilor, am purtat o corespondenţă foarte mare ca să putem obţine informaţiile necesare şi le-am obţinut foarte greu, atunci când am reuşit, că nu a fost mereu posibil. Oricât ar fi de eficientă circulaţia informaţiei pe internet, ea trebuie totuşi strânsă, sistematizată şi trebuie să i se garanteze autenticitatea şi exactitatea“, a adăugat Remus Zăstroiu.
În prezent, Academia Română a aprobat deja un proiect ca dicţionarul să fie digitalizat şi accesibil online.
Cuvinte cheie: + dicționarul literaturii române
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Un tânăr motociclist a murit după ce s-a izbit de un cap de pod la Chicerea
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |