O nouă încercare
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 11.04.2021

O nouă încercare

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Negocierea şi compromisul, presiunea şi sancţiunile, conexarea temei ucrainene cu alte subiecte fierbinţi de pe arena internaţională sunt instrumente pe care, mai ales într-un asemenea moment, trebuie să le aşteptăm de la Washington, nu de la Bruxelles. 

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a declanşat oficial campania pentru obţinerea aşa-numitului Membership Action Plan (MAP) în relaţia cu NATO - în fapt, pentru o posibilă aderare a Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică. Ocazia i-a fost oferită de prezenţa la Kiev, la începutul săptămânii, a secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, dar fără îndoială că vom asista la o lungă serie de evenimente care să marcheze această asumare.

Nu vom discuta aici cât de mari sunt şansele de reuşită ale Kievului în privinţa obţinerii rapide a MAP sau cele de a se alătura Alianţei în viitorul previzibil. Nici specialiştii, nici politicienii nu sunt optimişti, mai ales că problemele generate de anexarea Crimeei de către Rusia şi de conflictul din Donbas par greu de soluţionat într-un mod care să deschidă Ucrainei calea către statutul de membru.

Totuşi, preşedintele Poroşenko şi susţinătorii liniei sale au procedat corect. Când o parte din teritoriu îţi este anexat de o mare putere şi tot ea orchestrează un război civil în alte două provincii, e foarte clar încotro trebuie să priveşti. Gama de variante nu este prea generoasă. Supusă aprobării prealabile a forului legislativ naţional, iniţiativa a fost aprobată cu un vot convingător, dar nu copleşitor, ceea ce sugerează că tema va continua să genereze disensiuni în societate. Adversarii conducerii de la Kiev vor fi gata să speculeze, la momentul potrivit, eventualul eşec al preşedintelui. Totuşi, chiar în eventualitatea unui refuz sau a unei amânări sinonime cu refuzul în privinţa MAP, relaţia cu NATO va rămâne una prioritară pentru Ucraina.

Acum nouă ani, la summitul de la Bucureşti, iniţiativa lui George W. Bush de acordare a MAP pentru Ucraina şi Georgia a fost torpilată mai ales de liderii de la Bonn şi Paris, care n-au dorit să supere prea mult Kremlinul. E greu de crezut că Alianţa îşi poate permite un eveniment similar: pentru un răspuns pozitiv la solicitarea Ucrainei este nevoie de consens, iar atingerea lui este aproape imposibilă în acest moment. Statele-membre ale Alianţei vor fi nevoite, probabil, să gândească o formă de colaborare mai puţin pretenţioasă, dar care să satisfacă măcar parţial Ucraina.

Fără a idealiza în vreun fel Parteneriatul Estic iniţiat de UE, pare rezonabil să afirmăm că acesta este principalul instrument prin care Occidentul poate încuraja democratizarea şi dezvoltarea Ucrainei. Încorporând multe dintre mecanismele utilizate în procesul de aderare al statelor est-europene, Parteneriatul Estic nu poate promite accesul în UE şi, foarte important, nu poate atenua într-un mod convingător temerile Ucrainei (dar şi ale Georgiei sau Republicii Moldova) în materie de securitate.

Ţările est-europene din valurile 2004 şi 2007 au fost capabile să întreprindă reforme mai ambiţioase şi pentru că, în cazul lor, temerile respective fuseseră atenuate graţie aderării la NATO - anterioare intrării în UE (Polonia, Cehia, Ungaria, dar şi România sau Bulgaria) sau aproape simultane cu aceasta (celelalte state postcomuniste). Pentru o ţară ca Ucraina, însă, preocupările de securitate sunt mult mai grave şi apăsătoare, iar aceasta poate dăuna schimbărilor încurajate de Parteneriatul Estic.

De aceea, chiar dacă în chestiunea MAP reacţia NATO nu va fi una satisfăcătoare pentru Kiev, ar fi important ca Vestul să reamintească Moscovei că securitatea Ucrainei este importantă şi nu va fi ignorată. Alianţa nu este decât unul dintre instrumentele prin care se poate acţiona, iar valenţele sale sunt limitate. Ea trebuie în primul rând să se ocupe de preocupările defensive ale statelor-membre, tot mai acute în ultimii patru ani. Nu a fost construită pentru a pilota reforme ambiţioase în sectorul de securitate al unei ţări terţe, fie ea şi una prietenă şi dornică să se adapteze. A făcut-o, într-o anumită măsură, în cazul noilor membri est-europeni şi va încerca să se implice şi în procesele din Ucraina, indiferent dacă şi când se va acorda MAP. Dar Alianţa nu-şi va putea asuma, probabil, misiuni pentru care mult mai pregătite sunt statele-membre puternice, în principal SUA. Negocierea şi compromisul, presiunea şi sancţiunile, conexarea temei ucrainene cu alte subiecte fierbinţi de pe arena internaţională sunt instrumente pe care, mai ales într-un asemenea moment, trebuie să le aşteptăm de la Washington, nu de la Bruxelles.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Încercare pe înaintare, cu speranţe de transformare

Nicolae GRECU

Încercare pe înaintare, cu speranţe de transformare

Chiar dacă şansele sunt minime, demersul oamenilor de rugby ieşeni demonstrează că sportul acesta se încăpăţânează să existe, să renască şi să reziste în dulcele târg.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (III)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (III)

Sunt relevate în continuare explicaţiile etimologice aberante date unor termeni importanţi în limba română, precum cneaz şi voievod, şi concluziile istorice inadecvate rezultate din respectivele etimologii.

O Iubire şi nouă fericiri

pr. Constantin STURZU

O Iubire şi nouă fericiri

Când m-am decis să urmez Filosofia, licean fiind, cineva m-a trimis să discut cu un venerabil profesor din acest domeniu. "Care este preocuparea sau tema centrală a Filosofiei?", m-a întrebat dumnealui, încă de la primele cuvinte. "Fericirea!", am răspuns eu spontan. Profesorul s-a uitat puţin dezamăgit la mine: "Nu. Ci disputa dintre materialism şi idealism". 

Urbanismul slăbiciunilor

arh. Ionel OANCEA

Urbanismul slăbiciunilor

Frumuseţea urbei noastre datorează mult colinelor. Din mulţimea lor, Boris Crăciun identifică pe cele şapte semnificative: Repedea, Cetăţuia, Miroslava, Breazu, Copou, Ciric şi Tătăraşi. Centrul e dominat de mănăstirea Golia şi Mitropolie, iar pe cele din jur se ridică mănăstirile Cetăţuia şi Miroslava. Şi constructorii acestor monumente au avut în preocupare riscurile fundării pe terenurile instabile. 

pulspulspuls

L-aţi uitat pe politicianul care venea la Primărie cu Buceagul Ceapeului? Iacătă-l la uşă!

L-aţi uitat pe politicianul care venea la Primărie cu Buceagul Ceapeului? Iacătă-l la uşă!

Pentru că ne-am jurat în barbă să ne ferim de politichie şi de politicieni măcar sâmbăta, pe uichend, aicea la rubricuţă, haideţi aşadar să părăsim olecuţă acest miraculos tărâm. 

Caricatura zilei

Conducere autonomă nivel 6

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.