O nouă modă printre agricultori: cultivă cătină, zmeur sau goji în loc de porumb!
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 19.05.2021

O nouă modă printre agricultori: cultivă cătină, zmeur sau goji în loc de porumb!

GALERIE
catina
  • catina
- +

Culturile sunt mult mai rentabile faţă de cele tradiţionale, dar pot înregistra pierderi foarte mari în caz de vreme nefavorabilă.

Agricultorii care au pe rod culturi de cătină, zmeur, mur, afin, coacăz sau goji spun că anul acesta producţia e slabă şi că vremea le-a fost cel mai mare duşman. Iarna prelungită, apoi seceta bruscă au făcut ca fructele să fie rare în copaci. Alţi proprietari de arbuşti fructiferi s-au lovit însă de alte probleme. Ploile cu gheaţă de după secetă au distrus o parte din culturi. În prezent, în judeţul Iaşi, în agricultura ecologică cu arbuşti fructiferi sunt 52 de ieşeni care au o suprafaţă cumulată de 140 de hectare de culturi. Cea mai mare suprafaţă este cu cătină, mai exact 89 de hectare. Urmează zmeurul, cu 25 de hectare, apoi afinul, cu 15 hectare (un singur proprietar în Ţuţora, plantaţie nu este încă pe producţie), coacăzul şi murul cu câte trei hectare fiecare, arbuştii de goji (1 hectar), arbuştii de facelia (0,24 hectare) şi două hectare cumulate de alţi arbuşti, pe suprafeţe mult de mici. Cele mai mari suprafeţe de cătină se află la Paşcani, unde firma SC Ady One deţine 20 de hectare, la Popricani, unde Adrian Fetcu deţine tot 20 de hectare şi la Cristeşti, unde Dumitru Cozaciuc are 10 hectare.

„Ne-am trezit pe urmă cu controale”

Producătorii se tem să vorbească deschis de frica controalelor. „Nu vrem să apărem în presă deoarece de fiecare dată când s-a mai scris, ne-am trezit pe urmă cu controale”, ne-a spus protectia anonimatului un agricultor iesean. Micii agricultori au fost însă mai deschişi. Petru Budeanu, în vârstă de 51 de ani, a plantat acum cinci ani 2 hectare de cătină albă. Investiţia  a fost făcută printr-un proiect european. „Cătina a intrat pe rod după trei ani, anul trecut a făcut prima dată, dar nu am cules mult, doar 4 kilograme, restul am lăsat-o să se scuture, să se facă îngrăşământ natural. Anul acesta însă văd că nu prea e producţie, ici colo sunt copaci care au. Fructele de obicei se maturizează prin luna august, însă anul acesta s-au copt mai repede, prin iulie. Vreau să o folosesc în gospodărie, în propria producţie. Eu am 150 de stupi cu albine şi vreau să fac miere cu cătină, să vând, să îmbin afacerile”, ne explică agricultorul de pe malul Prutului, din satul Hermeziu, comuna Trifeşti. Pe lângă cătină, Petru mai are şi o mini-plantaţie de goji, a căror fructe sunt foarte scumpe şi ajung în jur de 80 de lei kilogramul. „Am 1.000 de fire în pepinieră, fructul de goji este antioxidant, are minerale, are câteva sute de principii active. Urmează să le mut din pepinieră în câmp. O parte dintre fire le voi vinde, e 10 lei firul”, ne mai spune inginerul Budeanu. Pe lângă cătină, goji şi albine, ieşeanul mai are şi 2 hectare de pădure de salcâmi şi alte şase hectare cu pomi fructiferi şi alte culturi.

Zmeura, o afacere profitabilă

A doua suprafaţă cumulată ca mărime este cea de zmeur, cea mai mare  bucată fiind plantată în Cristeşti, unde Dan Petianu are 13,6 hectare, toate pe rod. Acesta a platat arbuştii în 2012 iar acum ar fi trebuit să culeagă zmeura. Îl găsim descurajat. Pentru al, afacerea este un eşec total anul acesta. „Nu mai am nimic, ploile cu gheaţă mi-au distrus toată plantaţia. Paguba e de 100%, anul acesta nu scot nimic. S-au rupt inclusiv ramurile cu fructele roşii, acum ne apucăm de curăţare şi amenajare. A fost un an ploios, după care a venit o furtună. Plantele mele fac rod doar în iulie-iunie, nu sunt din soiul celor care fac până toamna. Anul acesta a fost dificil, dar ca afacere este una bună, rentabilă, mai ales dacă ai şi partea de semi-procesare. Eu am o hală de congelare, un tun de frig unde ţin zmeura la -18 grade. Aşa pot să aştept până se face preţul mai bun”, povesteşte Dan Petianu. Din 2012, de când a început afacerea, a investit 40.000 de euro, bani din fonduri proprii. Spune că a investit mult pentru că a făcut şi garduri şi a amenajat şi terenul care nu mai fusese cultivat de 25 de ani. „Nu am probleme cu piaţa de desfacere, am firma care cumpără, dau şi la export. Am dat şi anul trecut, şi acum doi ani. Doar că anul acesta preţul pe kilogram este mai mic în străinătate, de 4 euro. În ţară vând cu 9,5 lei kilogramul de zmeură congelată”, a mai adăugat ieşeanul.  Dacă anul este unul bun şi vremea ţine cu el şi dacă are şi destui oameni la cules, agricultorul spune că strânge între 4 şi 5 tone la hectar, adică în jur de 68 de tone de zmeură.

„Au auzit de la alţii că e bine”

La un calcul rapid, pe producţia obţinută într-un an, dacă reuşeşte să le vândă pe toate, scoate în jur de 150.000 de euro. La Direcţia Judeţeană pentru Agricultură din Iaşi (DAJ) încă nu se ştie care sun culturile afectate de secetă sau ploi, deoarece nu au ajuns toate solicitările pentru daune, la niciuna din culturile agricole. „Pentru că nu există termen de depunere, ei se întind până în octombrie. Noi aşteptăm acum calamităţile de la secetă şi de la inundaţii. Agricultorii fac solicitările la primării, unde spun cât la sută e calamitată suprafaţa, apoi procesele verbale ajung la noi. După ce se centralizează pe judeţ vă pot da o cifră. Cei mai mulţi au cătină pentru că s-au gândit că fac profit frumos. Mulţi dintre ei însă nu au niciun plan. Au auzit de la alţii că e bine”, a declarat Laurenţiu Precup, şeful DAJ Iaşi.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Spre 2024

Cătălin ONOFREI

Spre 2024

Spion rus ori doar simplu mercenar român, Ponta s-a activat şi a apăsat deja butonul roşu!

Filmuletul zilei

opinii

Zona de confort

Briscan ZARA

Zona de confort

E o poziţie în care am putea sta la nesfârşit, pe care o căutăm în momentele grele, o regretăm când o pierdem, dar pe care de multe ori o şi urâm pentru că nu ne oferă nimic deosebit. Cu toţii căutăm şi găsim această stare, fără ea e greu de trăit. Pentru că vrem sa ne simţim confortabil, liniştiţi, relaxanţi. Ca orice pe lumea asta însă, foarte rar recunoaştem când suntem într-o asemenea stare şi o apreciem extrem de puţine ori.

Familia românească în lumina datelor statistico-demografice

Ciprian IFTIMOAEI

Familia românească în lumina datelor statistico-demografice

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a stabilit ca pe data de 15 mai a fiecărui an să se aniverseze Ziua Internaţională a Familiei pentru a sublinia importanţa pe care comunitatea internaţională o acordă familiilor. La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului şi a Patriarhiei Române, ziua de 15 mai a devenit zi de sărbătoare a familiei şi în România. Pentru anul 2021, Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, a propus ca temă de reflecţie „Familiile şi noile tehnologii”.

Trilogia. Ultimul capitol

Mihai DORIN

Trilogia. Ultimul capitol

Drama universităţilor româneşti în primele decenii ale regimului comunist nu era un subiect lesne de acceptat la începutul anilor ’90 de comunitatea academică. Istoricul Dănuţ Doboş a constatat acest decalaj dintre subiectul istoric şi receptori, preferând, pentru început să se adreseze publicului larg.

pulspulspuls

De ai noştri fug toţi ca dreacul de tămâie

De ai noştri fug toţi ca dreacul de tămâie

Nu ştim dacă aţi observat în ultimele zile cam cât de tare a decăzut Iaşul, odată cu penaliada marilor cârmaci liberali, dar haideţi să vă atragem noi atenţia la un aspect care poate v-a scăpat. 

Caricatura zilei

Descoperire științifică

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.