O pensionară se luptă de cinci ani cu Casa de Pensii Iaşi pentru indemnizaţia de refugiat
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

O pensionară se luptă de cinci ani cu Casa de Pensii Iaşi pentru indemnizaţia de refugiat

GALERIE
Casa de Pensii Iasi1
  • Casa de Pensii Iasi1
- +

Femeia susţine că instituţia i-a remis o adresă prin care i se comunică să nu facă solicitări similare fiindcă nu i se va mai răspunde. De cealaltă parte, oficialii instituţiei spun că pur şi simplu pensionara nu poate primi indemnizaţie fiindcă nu a avut statul de refugiat. Totuşi femeia a prezentat o serie de documente care arată că ea s-a refugiat în Timişoara în timpul celui de-al doilea război mondial.

 

O pensionară din Iaşi încearcă de aproape 5 ani să convingă Casa Judeţeană de Pensii (CJP) Iaşi că este îndreptăţită să primească bani din partea statului pentru suferinţele îndurate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ecaterina O. susţine că, în anul 1944, pe când era adolescentă, întreaga sa familie s-a refugiat din calea urgiei din Iaşi la Timişoara. În acest caz, femeia susţine că ar trebui să primească lunar, de la stat, o indemnizaţie de 350 de lei. Însă, afirmă ea, instituţia refuză să îi recunoască acest drept. Ieşeanca a declarat pentru „Ziarul de Iaşi” că, din 2015 şi până acum a trimis nenumărate petiţii către CJP Iaşi, ba chiar şi documente care dovedesc că ea face parte din rândul persoanelor persecutate din motive etnice, însă fără succes. O poveste cu iz de război – şi la propriu, şi la figurat -, în cele ce urmează.

Trei săptămâni de la Iaşi la Timişoara

Ecaterina O., în vârstă de 90 de ani, fost inginer chimist, spune că acum 6 ani a aflat că are dreptul să primească o indemnizaţie la pensie pentru că, susţine ea, a fost refugiată. A început să facă demersurile necesare obţinerii drepturilor la sfârşitul anului 2015. Tatăl ei era muncitor la CFR Nicolina şi, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial - prin martie 1944 -, au părăsit oraşul şi s-au refugiat în Timişoara. „A fost cumplit, ne-au refugiat în vagoane, am mers vreo 3 săptămâni, din martie 1944 până în aprilie 1944 la Timişoara, pentru că mergeam mai mult noaptea, din cauza raidurilor avioanelor. Îmi amintesc că eram în apropiere de Chitila, când a fost bombardat Bucureştiul, şi toată lumea a strigat că vrea să coboare. Ne-au scos pe câmp şi ne-am adăpostit în nişte tufişuri. A fost greu. Am dat la Casa de Pensii toate documentele care atestă că eu am fost refugiată, că am dreptul la aceşti bani, iar suma ar putea să mai atenueze din suferinţele pe care le-am trăit în timpul refugiului”, susţine Ecaterina O.

Ce spune Casa de Pensii Iaşi ?

Pe de altă parte, reprezentanţii CJP Iaşi au transmis pentru „Ziarul de Iaşi” că „dovada persecuţiilor etnice suferite nu se limitează doar la deplasarea dintr-o localitate în alta, ci trebuie evidenţiat şi motivul etnic al refugiului”. „Ori, în cauza de faţă a rezultat faptul că tatăl solicitantei a fost mutat în interesul serviciului de la Atelierele CFR Nicolina la Atelierele CFR Timişoara, aspect care nu se încadrează în prevederile legale anterior menţionate. Prin urmare, s-a întocmit hotărâre de respingere a solicitării”, au transmis aceştia. „Numita Ecaterina O. a solicitat Comisiei pentru aplicarea dispoziţiilor Legii 189/2000 din cadrul Casei Judeţene de Pensii Iaşi acordarea drepturilor prevăzute de respectivul act normativ. Studiind documentaţia aflată la dosar, Comisia a constatat că din actele prezentate nu a rezultat calitatea de persoană care a suferit persecuţii din motive etnice aşa cum sunt ele definite de OG nr. 105/1999, modificată şi completată prin Legea 189/2000. Conform art.1 din OG nr.105/1999, modificată şi completată prin Legea 189/2000, dovada persecuţiilor etnice suferite nu se limitează doar la deplasarea dintr-o localitate în alta, ci trebuie evidenţiat şi motivul etnic al refugiului. Ori, în cauza de faţă a rezultat faptul că tatăl solicitantei a fost mutat în interesul serviciului de la Atelierele CFR Nicolina la Atelierele CFR Timişoara, aspect care nu se încadrează în prevederile legale anterior menţionate. Prin urmare, s-a întocmit hotărâre de respingere a solicitării, iar, potrivit art.7 alin.4 din Legea 189/2000, împotriva hotărârii emise persoana interesată poate face contestaţie la secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în termen de 30 de zile de la data comunicării respectivului document, fapt arătat petentei în finalul hotărârii emise la data de 18.03.2020”, au precizat oficialii CJP Iaşi.

« Mi-au închis gura »

Femeia recunoaşte că a fost înştiinţată de CJP Iaşi că se poate adresa instanţei, însă, subliniază ea, de ce să o facă, dacă dreptul ei „este negru pe alb”. „Din decembrie 2015 am tot trimis solicitări la Arhivele Timişoara şi la Arhivele Turnu Roşu, dar nu primeam răspuns, deşi tatăl meu a lucrat aproape un an la CFR Timişoara. La Iaşi la fel, nu m-au găsit. În 2016 am trimis din nou solicitare la Turnu Roşu şi am primit răspuns că s-a primit cererea mea, să aştept pentru că sunt foarte multe solicitări. Când am văzut că totuşi trece şi 2016, am încercat să vorbesc din nou, dar nu mi-a mai răspuns nimeni. Nu aş putea spune că pensia mea este mică, însă mi-ar fi prins foarte bine, dacă ar fi fost măcar jumătate din această indemnizaţie luam în aceşti ani cel puţin 10.000 lei.  La sfârşitul anului trecut, adică în 2019, am trimis din nou la Arhivele Timişoara solicitare, că poate mă găsesc. Şi de data asta m-au găsit pe o listă la liceu, care arăta că am fost retrasă de la liceu. Am fost la liceu, dar am fost retrasă. Deci eu am fost acolo. Tot arhivele au indicat că se ştie că întreg personalul CFR Nicolina a fost evacuat la Timişoara. Cred că erau două documente suficient de valabile. Şi le-am trimis pe toate, în luna martie a acestui an la Casa de Pensii Iaşi şi am crezut că se va soluţiona favorabil. În schimb mi s-a spus că nu am fost refugiată, ci că tatăl meu a fost mutat în interes de serviciu la Timişoara. Dar de ce să fie mutat un muncitor în interes de serviciu la Timişoara, ei nu aveau muncitorii lor? Mi s-a transmis că cererea mea este respinsă. Pe urmă mi-au trimis o altă adresă care arată că, în termenul de 30 de zile impus de către legiuitor (…) la această dată orice contestaţie asupra hotărârii este tardivă, şi că orice petiţie pe care o transmit, care să aibă conţinut similar, va fi clasată, fără a mi se mai transmite un nou răspuns. Mi-au închis gura, altfel spus”, ne-a mărturisit ieşeanca.

Câte persoane primesc indemnizaţie?

Potrivit CJP Iaşi, la solicitarea „Ziarului de Iaşi”, în baza de date a instituţiei figurează un număr de 2.605 beneficiari de indemnizaţie acordată în conformitate cu prevederile OUG nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată prin Legea nr. 189/2000. Din aceştia, 20 sunt beneficiari care au fost deportaţi în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate, iar unul este beneficiar care a fost privat de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare. Aceştia beneficiază de o indemnizaţie lunară de 700 lei pentru fiecare an de deportare ori de detenţie. Beneficiari care au fost refugiaţi, expulzaţi sau strămutaţi în altă localitate sunt 2.559, în timp ce 6 sunt beneficiari care au făcut parte din detaşamentele de muncă forţată, şi 19 beneficiari care au fost evacuaţi din locuinţa pe care o deţineau. Ei beneficiază de o indemnizaţie lunară de 350 lei pentru fiecare an de strămutare, de muncă forţată sau de evacuare din propria locuinţă. Valoarea totală lunară achitată beneficiarilor de indemnizaţii acordate se ridică la 1.052.125 lei. 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Riscuri şi costuri pandemice

Alexandru LĂZESCU

Riscuri şi costuri pandemice

Dacă nu se iese din cercul vicios în care mediatizarea sufocantă împinge guvernele către o continuare a măsurilor restrictive severe de o manieră unidimensională care ignoră riscurile economice şi societale, pandemia va provoca sechele cu urmări potenţial catastrofale.

Filmuletul zilei

opinii

Un chip pururi adorat

Nichita DANILOV

Un chip pururi adorat

A luminat ea, femeia, vreodată, inima lui bântuită de disperare şi dorinţă de moarte? În întunecatele clipe ale existenţei sale, şi-a adus oare aminte Eminescu de trecerea Veronicăi prin viaţa sa? Sau a fost şi ea o dezamăgire pustiitoare, cum deseori e existenţa oricăruia dintre noi pentru un altul? A fost ea picătura de neant ce a umplut paharul suferinţei sale sau stropul de lumină ce i-a împrăştiat, fie şi pentru o clipă, întunericul?

Un spectacol de Ziua Culturii Naţionale

Dana ȚABREA

Un spectacol de Ziua Culturii Naţionale

De Ziua Culturii Naţionale, 15 ianuarie 2021, Teatrul din Iaşi a oferit publicului un spectacol dezgheţat, plin de miez şi lipsit de emfază. Carmen Dominte a câştigat cu „Sindromul Quijote” prima ediţie a proiectului Lecturi3, un parteneriat între Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi şi revista ALECART, având ca scop promovarea dramaturgiei contemporane din ţară şi Republica Moldova prin spectacole-lectură.

Regele „cârpaci” şi virtuţile secundare

Michael ASTNER

Regele „cârpaci” şi virtuţile secundare

Eram încă la ţară, la Amnaş, când am auzit, nu mai ştiu la ce emisiune de pe Radio România Actualităţi, cum că în epocă un caricaturist de la nu ştiu ce revistă de umor l-a prezentat pe regele Carol I drept cârpaci. Adică, vezi Doamne, ditamai regele umbla cu lucruri cârpite. Nu ţin minte, din păcate, de ce anume era vorba, de ciorapi sau altceva, dar asta n-are importanţă: ideea e că s-a făcut mişto de Carol I pe tema asta aşa, de parcă Regatul României era o ţară nu săracă, nu recent născută undeva la periferia Europei, ci vreuna cu vechime într-ale civilizaţiei şi-a bunăstării!

pulspulspuls

De ce se pregăteşte oare nea Măricel?

De ce se pregăteşte oare nea Măricel?

După ce l-a acuzat lumea că a plecat din Casa Pătrată cu gentoiul burduşit de like-uri şi urmaritori ai paginii oficiale de Facebook a instituţiei, îndensând totul apoi pe pagina lui de polkitician, iacătă că nea Măricel, fostul şef de judeţ, mai vbine cu o surpriză, şi tot în spaţiul virtual. 

Caricatura zilei

N-a pățit-o numai Trump

Editia PDF

Bancul zilei

In Antarctica s-a inregistrat cea mai scazuta temperatura de pe glob: -93,2 grade ...prin urmare va propunem sa ne reami (...)

Parteneri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.