O perspectivă statistică asupra maternităţii la mamele minore
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 17.09.2021

O perspectivă statistică asupra maternităţii la mamele minore

GALERIE
Iftimoaei Ciprian_Foto
  • Iftimoaei Ciprian_Foto
- +

În România, vârsta majoratului este la 18 ani, fiind oarecum asimilată cu ieşirea din perioada adolescenţei şi începutul maturităţii (adultul tânăr). Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) se referă la adolescenţă ca fiind perioada de dezvoltare fizică şi psihică cuprinsă între 15 şi 19 ani. În articolul din această săptămână, ţinând cont de definiţia OMS, vom analiza din punct de vedere statistic problematica legată de maternitatea la mamele minore (maternitatea adolescentină).

Potrivit Eurostat, la indicatorul statistic „născuţi vii pe grupele de vârstă ale mamei”, în anul 2019, în Uniunea Europeană (UE-27) au fost înregistraţi 1.697 de născuţi vii de la mame cu vârste sub 15 ani, din care 749 născuţii vii de la aceeaşi categorie de vârstă a mamelor provin din România şi reprezintă 44,1% din totalul european. În acelaşi an de referinţă, în EU-27, au fost înregistraţi 96.976 născuţi vii de la mame cu vârsta între 15-19 ani, din care 17.933 născuţi vii de la aceeaşi categorie de vârstă a mamelor provin din România şi reprezintă 18,49% din totalul european. În alţi termeni, la nivelul UE-27 (anul 2019) au fost raportate un număr total de 98.673 mame minore, din care 18.682 mame minore sunt din România; 18,93% din totalul mamelor minore la nivel european provin din ţara noastră.

Am accesat baza de date a Institutului Naţional de Statistică (INS) - TEMPO Online  pentru o situaţie comparativă: anul 1990 (date definitive) vs. anul 2020 (date semidefintive). În anul 1990, au fost înregistraţi 580 de născuţi vii de la mame cu vârsta sub 15 ani şi 47.326 de născuţi vii de la mame cu vârsta între 15-19 ani. Pentru anul 2020, statistica oficială românească raportează un număr de 668 născuţi vii de la mame cu vârsta sub 15 ani şi 15.898 de născuţi vii de la mame cu vârsta între 15-19 ani. Oarecum legat de fenomenul mamelor minore, adăugăm şi datele referitoare la numărul de întreruperi de sarcină la femeile între 15-19 ani: în anul 1990 s-au înregistrat 49.575 întreruperi de sarcină; în anul 2020, statistica oficială a raportat 2.747 întreruperi de sarcină efectuate la femeile cu vârsta între 15-19 ani.

În continuare, detaliem situaţia mamelor minore cu vârsta sub 15 ani în funcţie de rangul născutului viu şi obţinem datele următoare: 645 mame minore la primul copil şi 23 mame minore la al doilea copil. Pentru mamele minore cu vârste între 15-19 rezultă următoarea situaţie: 11.648 mame minore la primul copil, 3.538 mame minore la al doilea copil, 615 mame minore la al treilea copil, 92 mame minore la al patrulea copil şi 5 mame minore la al cincilea copil. În judeţul Iaşi (anul 2020) am înregistrat un total de 657 mame minore, din care 14 mame minore cu vârste sub 15 ani şi 643 mame minore cu vârste între 15-19 ani. Evoluţia numărul mamelor minore în judeţul Iaşi urmează un trend descendent: anul 2016 - 927 mame minore, anul 2017 - 848 mame minore, anul 2018 - 831 mame minore, anul 2019 - 739 mame minore şi anul 2020 - 657 mame minore. Un studiu realizat de organizaţia „Salvaţi Copiii” (2019) pe tema maternităţii la mamele minore plasează judeţul Iaşi pe locul IV la nivel naţional.

Revenind la datele de la nivel naţional şi însumând femeile cu vârste sub 20 de ani (16.566) care au devenit mame (minore/ adolescente) cu femeile cu vârste sub 20 de ani care au trecut prin experienţa unei întreruperi de sarcină (2.747) rezultă un total de 19.313 de fete şi adolescente care au trecut printr-o experienţă sexuală având consecinţă avortul sau sarcina nedorită, exceptând acele sarcini acceptate şi justificate prin apartenenţa la un cult religios şi/sau la o anumită etnie. Toate aceste statistici reci descriu un fenomen social cu consecinţe (costuri) psihologice, sociale şi economice extrem de grave.

Orice sarcină este un eveniment (demografic) excepţional în viaţa unei femei/ a unui cuplu. Însă, un avort sau o sarcină nedorită pentru o adolescentă înseamnă o perturbare a echilibrului psiho-emoţional şi fizic, precum şi a relaţiilor intra/extra-familiale. În cele mai multe cazuri, sarcina şi parentalitatea în perioada adolescenţei conduc la părăsirea timpurie a şcolii sau creează dificultăţi în finalizarea unor cicluri de învăţământ (liceu, şcoală profesională, facultate), spulberă aspiraţii legate viitorul socioprofesional (muncă, grup de prieteni), creează dificultăţi materiale în plus familiei lărgite. În timp ce unele adolescente sunt preocupate de şcoală, prieteni, admiterea la facultate, alte adolescente se maturizează brusc fiind forţate să devină mame. Cine este de vină pentru situaţia complicată a mamelor adolescente: curiozitatea, anturajul, educaţia primită în familie, şcoala pentru care educaţia sexuală este încă un tabu?

Fără sprijinul familiei de origine sau suportul de specialitate din partea unor servicii profesioniste de asistenţă socială, psihologică sau medicală, mamele adolescente fac faţă cu greu provocărilor legate de creşterea sănătoasă şi armonioasă a unui copil. Riscul abandonului în instituţiile rezidenţiale copilului de la mamele minore creşte invers proporţional cu vârsta mamei. Cele mai multe mame minore provin din comunităţi şi familii sărace, dezorganizate, cu educaţie precară. În multe situaţii nu este cunoscut tatăl copilului sau este şi el adolescent, lipsit de resurse materiale, nepregătit pentru asumarea rolului de părinte.

Avem studii, cercetări doctorale, strategii, măsuri de intervenţie pe „hârtie” cu referire la maternitatea mamelor minore, însă, ca în multe cazuri, rezultatele în prevenirea sarcinelor nedorite şi a parentalităţii la adolescente se lasă aşteptate. Pentru a preveni maternitatea adolescentină şi consecinţele acestei probleme sociale este nevoie de o schimbare de paradigmă în creşterea şi educarea copiilor (informare-educare-conştinetizare). Recent, în dezbaterea publică, a fost lansată tema introducerii „educaţiei sexuale” în şcoală, cu sau fără acordul familiei, motivată printre altele şi de necesitatea prevenirii sarcinelor nedorite la adolescenţi. Controversele politico-ideologice, poziţionările adeseori radicale au plasat într-un con de umbră analizele serioase formulate de educatori cu experienţă şi specialişti în sănătate publică, iar problemele rămân nerezolvate.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Restauraţia fără rest

Pavel LUCESCU

Restauraţia fără rest

Uitându-te la ce se întâmplă zilele astea în politica românească începi să-ţi dai seama că acum un an am luat de fapt o mare ţeapă şi că premierul pe care şi l-a dorit şi l-a impus Iohannis, Florin Cîţu, nu e decât versiunea sintetică şi coafată a grindenilor, tudoşilor şi dăncilelor lui Dragnea pentru fraierii de „dreapta”.

Filmuletul zilei

opinii

Ce tot aveţi cu filosofia? (I)

Ioan Alexandru TOFAN

Ce tot aveţi cu filosofia? (I)

Schimbările, câte sunt, par a fi făcute de un copil râzgăiat care, supărat pe ursuleţul lui, vrea să îl transforme în maşinuţă. Sunt mutate băncile, ca să fie în cerc şi nu în rând. Se dă cu var. Sunt înlocuite tablele. Iar se dă cu var. Power-point-ul este încurajat să devină un limbaj universal, aruncându-se în inactualitate însuşi fundamentul culturii noastre europene, care este cuvântul. Power-point-ul se proiectează pe un var strălucitor. Se schimbă ordinea rubricilor în diverse tabele. Concluziv, se mai dă o dată cu var.  

Muzica pe care o ascultăm, parte a identităţii noastre

George PLEȘU

Muzica pe care o ascultăm, parte a identităţii noastre

Fără nici o îndoială, muzica pe care o ascultăm şi împărtăşim cu alţii este parte a individualităţii nostre, a identităţii personale, sociale şi culturale, inclusiv prin dorinţa de a ne integra, de a corespunde sau a ne diferenţia de majoritate. Departe de a fi doar distracţie sau o experienţă pur estetică, muzica este un limbaj în sine, care se dezvoltă continuu, odată cu omenirea.

IN MEMORIAM: Existenţa unei făpturi mirabile în regatul frumuseţii nepieritoare

Grigore ILISEI

IN MEMORIAM: Existenţa unei făpturi mirabile în regatul frumuseţii nepieritoare

Viaţa Ecaterinei Ilisei, născută Şerbu, şi purtând din 1960 până la căsătoria din 22 noiembrie 1965 numele de Moldovan, cel a bunicilor materni, care o înfiaseră spre a o scăpa de anatema „originii nesănătoase”, stigmat al regimului comunist, a fost hărăzită de Dumnezeu să-şi rânduiască viaţa sub semnul frumuseţii. Fusese plămădită să fie chip al splendorii umane. 

pulspulspuls

Idilă politică cu Iulică Răzgândică: ce surprize vom mai avea?

Idilă politică cu Iulică Răzgândică: ce surprize vom mai avea?

Una scurtă pe azi despre subiectul ultimelor zile din politichia locală: cel despre demisia anunţată dar nescrisă a conţilierului userist Iulică Răzgândică.

Caricatura zilei

Tramvaiul nou și-a început treaba

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.