O primărie din Iași, executată silit din cauză că funcționarii au îngropat un proiect al unei firme private? „Asta e justiția în România”

Instanța superioară însă a considerat că vina ratării proiectului revine administrației publice. Primăria Bălțați a fost obligată acum să plătească nu doar contravaloarea proiectului ratat, ci și profitul care ar fi putut fi obținut pe parcursul derulării sale.

„Nu înmormântăm primăria. Pe partea juridică, mergem până la capăt. Până la executare mai e mult”, spune primarul comunei.

Suma datorată prin sentința Curții de Apel reprezintă veniturile proprii ale comunei pe un mandat întreg.

Balul a fost deschis de Transgaz

Proiectul SC Caise Naturale SRL viza înființarea unei plantații de caiși în regim de cultură bio în Bălțați, pe locul unei livezi mai vechi. Întinsă pe 5,23 ha, livada urma să fie completată cu un depozit frigorific și o instalație de procesare a fructelor și de producție a sucurilor de fructe. Cererea de finanțare a fost depusă la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în martie 2019. Cinci luni mai târziu, proiectul a fost aprobat, firma urmând să beneficieze de o finanțare nerambursabilă de 4,2 milioane lei, reprezentând 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. În aprilie 2020, a primit și o primă tranșă de bani, 86.000 de lei, respectiv decontarea a 90% din cheltuielile cu serviciile de proiectare și consultanță.

În august 2020 însă, firma a fost înștiințată de Transgaz că peste terenul ei va trece viitoarea magistrală de gaz. Prin urmare, o parte a terenului nu mai putea fi folosită în proiect. Firma a negociat o translare a magistralei, pentru a limita suprafața de teren indisponibilizată, iar Transgaz a fost de acord. În paralel, a fost căutată o altă suprafață de teren, care să asigure respectarea dimensiunii contractate a livezii. Singura disponibilă era viitoarea proprietate de un hectar a unui localnic. Agenția de Plăți și Investiții în Agricultură (APIA) a aprobat soluția, cu rezerva completării ulterioare a documentației aferente proiectului. Firma a întocmit cu viitorul proprietar al hectarului de teren un antecontract de vânzare-cumpărare și a făcut modificările aferente în proiect. În iunie 2021, societatea a depus la primăria Bălțați cererile de emitere a noului certificat de urbanism pentru împrejmuirea terenului și a titlului de proprietate. Erau cele două acte așteptate de funcționarii APIA.

A intrat în ring și Primăria

Timpul a trecut însă, fără ca actele să fie emise. Firma s-a adresat instanței pentru a obliga primăria să-și facă treaba și, în paralel, a obținut o amânare de 8 luni a termenului de valabilitate a contractului de finanțare. Certificatul de urbanism a fost eliberat în octombrie 2022. Titlul de proprietate, abia în noiembrie 2023, când era deja prea târziu. Plantația ar fi trebuit înființată până pe 31 decembrie. Ca urmare, societatea a fost obligată să ceară încetarea contractului de finanțare și s-a adresat din nou instanței. De această dată, cerând despăgubiri de 5,8 milioane lei: 4,36 milioane lei finanțarea pierdută și 1,43 milioane lei profitul nerealizat în cei cinci ani de viitoare implementare a proiectului.

În iulie anul trecut, magistrații Tribunalului au respins plângerea depusă de SC Caise Naturale SRL. Aceștia au apreciat că într-adevăr, primăria Bălțați nu-și făcuse treaba, deci era vinovată de blocarea proiectului. Pe de altă parte, finalizarea cu succes a acestuia nu era sigură, depinzând de prea mulți factori, care nu mai țineau de primărie. Nici profitul nu era cert, depinzând de condițiile meteo, de reușita plantației sau de priceperea managerilor. Șansa pierdută nu era deci „reală și serioasă”, cum impune legea. Firma nu suferise un prejudiciu direct, ci doar ratase șansa unui beneficiu teoretic.

Hotărârea Tribunalului a fost contestată de societate, dar și de primăria comunei.

Ce argumente au fost aruncate pe masă

SC Caise Naturale a afirmat că Tribunalul greșise cu certitudine cel puțin pentru că nu aprobase despăgubirea cu sumele deja cheltuite de firmă pentru realizarea proiectului. Apoi, simplul fapt că finanțarea europeană fusese aprobată însemna că era vorba de o șansă „reală și serioasă”. Proiectul fusese ales dintr-un număr total de 288 de cereri de finanțare. Fuseseră aprobate doar 27 de cereri, proiectul depus de SC Caise Naturale SRL fiind pe locul patru ca punctaj. Banii existau și așteptau să vină la Bălțați. De altfel, firma primise deja o primă tranșă, o dovadă în plus că proiectul era bun.

În privința posibilității ca proiectul să fie, până la urmă, ratat, reprezentanții firmei au arătat că nu se aflau la prima finanțare europeană. Mai obținuseră, în 2006 și 2010, finanțări pentru înființarea unor livezi. În 2022, câștigaseră alt proiect, pentru construirea unei hale de producție a peleților și ambalajelor din lemn. Nu erau niște ageamii la început de drum. Apoi, livada ar fi depins prea puțin de condițiile meteo. Societatea montase plase antigrindină pe toată suprafața de teren, iar stația locală antigrindină se afla la doar 7-800 de metri distanță.

De cealaltă parte, în recursul lor, reprezentanții primăriei Bălțați au contestat concluzia Tribunalului că exista o faptă ilicită și o vinovăție asociată a autorității locale. Primăria nu sabotase proiectul. Existaseră impedimente obiective pentru soluționarea favorabilă a cererilor depuse de firmă. În privința titlului de proprietate, acesta fusese întârziat întrucât, sentința prin care primăria era obligată la punerea în posesie obliga autoritatea publică să acorde un hectar de livadă.

• Citiți și: STUDIU DE CAZ – O primărie care a pus bețe în roate în loc să ajute. Cum ratezi un proiect european de milioane din cauza birocrației și relei voințe

Or, primăria nu putea face punerea în posesie pe un anumit amplasament decât dacă acesta era liber, ceea ce nu era cazul. De fapt, problema fundamentală de la care plecase totul era magistrala de gaz.

Curtea de Apel a întors dansul în favoarea reclamantului

După analiza celor două recursuri și a hotărârii Tribunalului, magistrații Curții de Apel au ajuns la concluzia că instanța inferioară greșise concluzia. Stabilise corect că exista fapta ilicită și culpa autorității locale. Primăria trebuise să fie obligată de judecători să emită certificatul de urbanism și să efectueze punerea în posesie, iar întârzierea obligase firma să stea în pasivitate. Magistrala de gaz nu reprezenta o problemă reală. SC Caise Naturale SRL acționase rapid pentru a remedia situația și avea timp „mai mult decât suficient să realizeze lucrările din proiect”.

În privința prejudiciului însă, Tribunalul greșise, considerând că acesta nu era unul cert.

„Judecătorul fondului a respins cererea de acordare a prejudiciului pe motiv că șansa obținerii finanțării nu era una reală ci doar probabilă. Cu toate acestea, instanța de fond nu a prezentat niciun argument concret și nici nu a făcut trimitere la vreo probă pe care să se fundamenteze ipoteza incapacității reclamantei de a duce la îndeplinire activitățile din proiect, limitându-se la a prezenta doar o serie de considerații teoretice și generale”, au arătat magistrații Curții de Apel.

Dimpotrivă, indiciile existente arătau că firma este capabilă să ducă proiectul la bun sfârșit. Ca urmare, judecătorii au dispus casarea hotărârii Tribunalului. Rejudecând cazul, ei au obligat primăria Bălțați la plata a 5,8 milioane lei ca despăgubiri către SC Caise Naturale SRL.

Primarul vrea ca dansul din Justiție să fie reluat

Sentința Curții de Apel este definitivă, dar aplicarea ei va fi dificilă. Contactat telefonic, primarul comunei Bălțați, Vasile Aștefanei, aflat la al patrulea mandat, a afirmat că bătălia juridică nu s-a încheiat încă.

„Nu am primit hotărârea Curții de Apel, dar sigur voi încerca o cale extraordinară de atac, o revizuire a ei. Nu înmormântăm primăria. Pe partea juridică, mergem până la capăt. Până la executare mai e mult”, a declarat Aștefanei.

Acesta a apreciat că hotărârea Curții de Apel este greșită, primăria având de fapt dreptate.

„Dacă pierdeam pe bandă rulantă, mai ziceam. Dar am câștigat la o instanță, am piedut la alta. Asta e justiția în România”, a spus primarul.

Calea extraordinară de atac pe care a invocat-o primarul nu va împiedica punerea în aplicare a deciziei Curții de Apel. Dar, deși câștigătoare, societatea va trebui să apeleze din nou la instanță pentru a obține executarea silită a primăriei, pe care Aștefanei a anunțat deja că va încerca să o suspende. Și chiar dacă se ajunge la executarea silită, recuperarea banilor va fi dificilă. Conform aprecierii primarului, veniturile proprii ale primăriei Bălțați, care ar putea fi executate silit, se ridică la 1,6-1,7 milioane lei anual și nu pot fi supuse în întregime executării.

„Banii de salarii nu au voie să îi execute. Domeniul public nu poate fi vândut. Nu ne facem griji că ne vor fi blocate conturile sau ceva. Mai e mult până atunci. Ne vedem în continuare de treabă”, a încheiat Aștefanei.

Publicitate și alte recomandări video