O şansă pentru Ucraina
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

O şansă pentru Ucraina

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

În Europa de Est, democraţia se studiază la fără frecvenţă, iar examenele se dau, adesea, în piaţa centrală.

Unii îşi plâng morţii, alţii se gândesc cum să scape, câţiva îşi calculează drumul către putere, mulţi speră, aproape cu toţii se tem. La ora la care închei acest text, Ucraina a cunoscut, după multă vreme, o zi de linişte. Însă, în asemenea vremuri, e greu de crezut că liniştea va dura.

A fost, cred, o revoltă legitimă, inclusiv în ceea ce priveşte organizarea paramilitară şi folosirea armelor de către unele segmente ale Euromaidanului. Regimul Ianukovici a recurs primul la forţă, inclusiv la arme de foc. Sigur că violenţa este, în sine, condamnabilă, dar asta nu înseamnă că trebuie să condamnăm în bloc, fără discriminare şi fără a stabili (atât cât putem, cu bună credinţă) grade de responsabilitate. În final, nefiind capabil din punct de vedere politic să escaladeze represiunea, regimul s-a prăbuşit.

Deşi s-a bazat pe alegeri libere şi relativ corecte - recunoscute ca atare, la vremea respectivă, de comunitatea internaţională - guvernarea Ianukovici nu a fost una democratică, exceptând cazul în care am pune (fraudulos) semnul egal între democraţie şi alegeri. Ucraina nu a trecut niciodată „pragul” democraţiei liberale, după 1991, pentru că nu s-a ajuns la o reformă în adâncime a instituţiilor statului, nu s-a consfinţit supremaţia legii, nu s-a ajuns la o impunere a principiilor drepturilor omului - şi lista poate continua. Nu există niciun studiu politologic serios care să afirme altceva. De aceea, Euromaidanul, deşi a reprezentat o contestare extralegală a puterii lui Ianukovici, a reprezentat o formă legitimă de protest. Astăzi, el poate genera o ordine democratică legitimă.

Poate - dar nu există nicio certitudine. A fost retras prin forţă un mandat pe care fostul preşedinte Viktor Ianukovici l-a încălcat primul, dar asta nu înseamnă că tot ceea ce provine din această mişcare este legitim şi democratic. Acţiunile legale împotriva celor suspectaţi de abuzuri sunt binevenite, dacă se respectă termenii unei proceduri echitabile; răzbunarea extralegală - nu. Noua administraţie trebuie să demonstreze din start că este altceva decât cea a lui Ianukovici, pentru a-şi converti legitimitatea „revoluţionară” într-una democratică. Dar aceasta nu înseamnă să guverneze cu oamenii vechiului regim. Până la urmă, schimbarea începe de la oameni, chiar dacă fundamentală e reforma instituţională.

Este clar că recompunerea instituţiilor de putere ale Ucrainei va fi sabotată, dar n-ar fi deloc exclus ca preşedintele înlăturat să constate că, pe plan intern, nu sunt prea mulţi cei dispuşi să-şi rişte viaţa, libertatea, banii, influenţa sau cariera pentru el. După ce se va contura, noua putere va negocia cu autorităţile regionale şi cu liderii influenţi din zonele estice, pro-Ianukovici, dar nu este condamnată să devină ostatică. Miza dialogului nu va fi acordul de asociere cu UE sau relaţia cu Rusia, ci modul în care va fi guvernată Ucraina.

Contextul extern este, în acest moment, favorabil. Oricât de convingător s-ar putea argumenta că Moscova a pierdut doar o repriză, nu şi partida, e vorba - totuşi - de o categorică înfrângere. Omul pe care a mizat Vladimir Putin s-a dovedit un conducător inept şi, în final, odios. Occidentul, a cărui implicare în criza ucraineană a fost mult mai puţin consistentă decât cea a Rusiei, a ajuns să câştige o victorie simbolică neaşteptată şi, până într-un punct, nemeritată.

Acum, preşedintele rus trebuie fie să accepte la vârful Ucrainei o formulă guvernamentală pe care o detestă, fie să se angajeze explicit în acţiuni de subminare a noii puteri. Acţiuni ce pot provoca, desigur, probleme imense noii puteri, dar la care Vladimir Putin ar fi preferat să nu recurgă. Sancţiunile comerciale, energetice sau de altă natură, precum şi susţinerea separatismului în spaţiul ex-sovietic reprezintă măsuri pe care Rusia le poate adopta, dar care au costuri pe termen lung. În ciuda retoricii ce aminteşte adesea de epoca Războiului Rece, puterea de la Moscova nu-şi doreşte o coalizare a Occidentului - fie şi una punctuală - împotriva ei. 

Căderea lui Viktor Ianukovici deschide drumul unor evoluţii democratice care păreau blocate, inclusiv din vina celor care au compromis episodul reformist al revoluţiei portocalii. Acum, în Ucraina s-au născut aspiraţii care le depăşesc cu mult, ca anvergură şi intensitate, pe cele din 2004. Sunt împărtăşite, probabil, de o majoritate a cetăţenilor, dar calea către îndeplinirea lor este lungă şi dificilă. Tentaţiile exclusiviste încep să se facă simţite, după cum o demonstrează măsura de abolire a legii referitoare la limbile minorităţilor. Vor urma, probabil, şi alte asemenea gesturi, pentru că tentaţia naţionalistă este, în acest moment, extrem de puternică.

Există, însă, o şansă, iar faptul că mulţi dintre cei chemaţi să o valorifice nu sunt - nici pe departe - buni democraţi nu trebuie dramatizat. Regimurile de tip Ianukovici, Putin sau Lukaşenka nu prea au cum să creeze buni democraţi, însă oamenii pot învăţa. În Ucraina, ca de altfel în întreaga Europă de Est, democraţia se învaţă la fără frecvenţă, iar examenul se dă în piaţa publică.

 

 

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Urâţii învinşi

Cătălin ONOFREI

Urâţii învinşi

USR-PLUS a început deja să-şi piardă termenul de valabilitate şi poate că o perioadă de opoziţie, în care să demareze un amplu proces de deratizare a partidului, ar fi cel mai util lucru pentru viitor.  

Filmuletul zilei

opinii

Fanatici

Briscan ZARA

Fanatici

Nu este ieşire din această situaţie. Iubirea şi ura se hrănesc una din alta ca un şarpe care îşi înghite coada. Am intrat într-o carusel care ne ţine pe toţi ameţiţi şi care deja funcţionează din inerţie. Cine este, printr-un noroc, o întâmplare fericită, aruncat afară şi se trezeşte ca după o beţie are o singură regulă: fără iubire, fără ură şi fiecare pentru el!

10 lecţii despre lumea postpandemică, de Fareed Zakaria

Ciprian IFTIMOAEI

10 lecţii despre lumea postpandemică, de Fareed Zakaria

Pentru cei care trec pragul librăriilor, Fareed Zakaria este cunoscut publicului cititor din România prin lucrările „Viitorul Libertăţii. Democraţia neliberală în Statele Unite ale Americii şi în lume”, „Lumea postamericană”, „10 lecţii pentru o lume postpandemică”, apărute în traducere la Editura Polirom. Pentru această săptămână am ales să scriu despre „lumea postpandemică” a lui Zakaria deoarece este o carte emblematică pentru un curent de gândire care a căpătat o consistenţă redutabilă în relaţiile internaţionale, cu o opţiune fermă pentru abordarea globalistă şi regândirea suveranităţii naţionale în confruntarea cu probleme ca terorismul, migraţia, pandemiile, privilegierea instituţiilor internaţionale în rezolvarea problemelor globale, degajarea unei simpatii faţă de birocraţia europeană şi faţă de experţii/ consilierii ştiinţifici şi, pe alocuri, chiar pentru autoritarismul şi centralismul practicat de China în soluţionarea efectelor pandemiei de COVID-19.

La ceasul adevărului

Mihai DORIN

La ceasul adevărului

La debutul competiţiei interne i-am suspectat pe liderii PNL de existenţa unui pact secret de promovare a imaginii unui partid democrat, promotor neinhibat al competiţiei şi demn de încredere. Reformele pomise nu mai veneau (şi nici nu vor veni), guvernarea era în impas, iar coaliţia tot mai clar boicotată de liderii liberali şi de lupii tineri, care nu puteau admite cedarea unor ministere bănoase de către fostul premier Orban, în favoarea USR PLUS. 

pulspulspuls

Răzgândacul zice că s-a sucit la sugestia unui participant la trafic

Răzgândacul zice că s-a sucit la sugestia unui participant la trafic

Iată, stimaţi telespectatori, userişti au ba, că am aflat în sfârşit care să fie motivul răzgândirii privind demisia în cazul conţilierului local Iulian Huşanu, cel prins de colegii noştri cu “raţa-n gură”, la contracte cu statul! 

Caricatura zilei

Iohannis și Golful

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.