Toată povestea cu Iaşul blocat pentru că liberalii şi useriştii nu reuşesc să se aşeze la masa negocierilor s-ar putea rezolva foarte simplu. Să se respingă din start ideea de „masă”, cam vetustă pentru secolul 21 şi în mod cert neadecvată pentru scenariul roşu. Cele două grupări politice să înceapă o corespondenţă online în care să-şi prezinte în detaliu proiectele pentru oraş şi judeţ. Nu toate poveştile promise în campanie, ci acele idei cu impact strategic şi care pot fi finalizate până la sfârşitul acestui ciclu electoral. Mai au trei ani şi jumătate la dispoziţie. Liberalii să aleagă 2, 3, 5 proiecte propuse de USR PLUS, alianţa să bifeze acelaşi număr de pe lista PNL. Cele 4, 6 proiecte agreate (sau câte or fi) să intre într-o negociere tehnică purtată de experţii celor două formaţiuni. Din nou, fără o „masă” pentru dezbateri, sunt suficiente platformele de comunicare online. Cam naivă propunerea până acum? Staţi că urmează ceva şi mai ingenuu. Proiectele rezultate vor fi prezentate public ca asumate de ambele părţi până la a treia zecimală, fără dezvăluirea paternităţii lor. Proiecte fără mamă, fără tată, fără părinte 1, fără părinte 2, pentru a inhiba eventuale orgolii. Pe ieşeni chiar nu-i interesează ce partid are cele mai faine soluţii, sunt sătui de idei strălucite. Proiectele vor fi supuse apoi unei dezbateri publice preliminare - tot online - iar specialiştii celor două părţi vor nota observaţiile cetăţenilor şi vor participa activ la discuţii, purtând inclusiv muncă de convingere cu cei nemulţumiţi, la nivel de ultim detaliu. Acest lucru va facilita ulterior adoptarea cu celeritate a proiectelor în CJ şi CL, fără ca unii consilieri/membri ai societăţii civile să se plângă că au fost puşi în faţa faptului împlinit.

Negocierea nu s-ar întinde pe mai mult de două luni, de la primul mail trimis de un partid, până la votul final în consilii. Iar ieşenii ar putea spune la final de mandat: „S-au certat, dar au şi făcut”. Şi foarte bine că s-au certat, de asta au fost votaţi. Cu excepţia proiectelor asumate în comun, PNL şi USR PLUS ar fi bine să rămână în opoziţie la Iaşi. Liberalii trebuie să conştientizeze că mulţi ieşeni au o perspectivă diferită despre priorităţile Iaşului şi să înveţe să aprecieze diversitatea comunităţii pe care o deservesc. Conducerea USR PLUS trebuie să înţeleagă că indiferent de cât de ademenitoare sunt unele sinecuri, mandatul primit de la ieşeni se rezumă, în ultimă instanţă, la şase cuvinte: marcaj strict la Chirica şi Alexe.

Scopul principal al oricărui politician este să exercite puterea, şi doar în subsidiar, în cazul fericit în care s-a înconjurat de oameni competenţi, să lase ceva în urmă comunităţii. E valabil peste tot în lume, de aici naivitatea soluţiei propuse mai sus. În cazul nostru, situaţia pare mai gravă. Dezvoltarea Iaşului este blocată nu doar pentru că liderii politici locali sunt ahtiaţi după imagine şi putere, ci pentru că cei din eşalonul doi, care ar trebui să scrie proiectele, „experţii” din partide, fie nu există, fie sunt incompetenţi, fie nu au iniţiativă şi curaj să iasă din cuvântul şefului.