O treime din alimentele cumpărate ajung la ghena de gunoi. Cifre îngrijorătoare pe Iași de la șeful Salubris. Sărbătorile au umplut coșurile de gunoi cu mâncare

vineri, 17 ianuarie 2025, 04:33
5 MIN
 O treime din alimentele cumpărate ajung la ghena de gunoi. Cifre îngrijorătoare pe Iași de la șeful Salubris. Sărbătorile au umplut coșurile de gunoi cu mâncare

Sărbătorile de iarnă sunt un prilej de bucurie, generozitate și mese îmbelșugate alături de cei dragi. Cu toate acestea, după ce luminile bradului se sting și atmosfera festivă dispare, începem să observăm o realitate îngrijorătoare: cantitățile mari de alimente care ajung la gunoi. Planificarea excesivă, dorința de a avea de toate pe masă și cumpărăturile impulsive contribuie la risipa alimentară.

În perioada 20 decembrie 2024 – 8 ianuarie 2025, ieșenii au generat o cantitate mai mică de deșeuri alimentare comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, însă volumul rămâne semnificativ. Dacă în sezonul sărbătorilor din 2023-2024 au fost colectate peste 400 de tone de deșeuri alimentare, anul acesta s-au înregistrat aproximativ 360 de tone, reprezentând între 8 și 9% din cantitatea totală de deșeuri colectate. Deșeurile alimentare sunt direcționate către instalația de tratare de la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) din Țuțora, unde o parte din acestea sunt transformate în compost (CLO), iar restul sunt preluate de reciclatori autorizați.

La începutul fiecărui an, după sărbători, ieșenii aruncă cantități semnificative de alimente

Cătălin Neculau, directorul general al Salubris SA Iași, atrage atenția că, la începutul fiecărui an, după sărbători, se observă o tendință îngrijorătoare: oamenii aruncă cantități semnificative de alimente. Deși specialiștii oferă constant recomandări pentru reducerea risipei alimentare, fenomenul rămâne alarmant la nivel global, fiind mai pronunțat în țările dezvoltate și în curs de dezvoltare, unde aproape o treime din alimentele cumpărate sau preparate ajung la gunoi.

 „Deși prețurile alimentelor au crescut considerabil, risipa acestora rămâne o problemă importantă, atât la nivel național, cât și în municipiul Iași. În mod obișnuit, în perioada sărbătorilor și imediat după, cantitatea de deșeuri organice colectate înregistrează o creștere semnificativă. Potrivit Comisiei Europene, în Uniunea Europeană se generează anual aproximativ 90 de milioane de tone de deșeuri alimentare, echivalentul a 180 de kilograme pe persoană. O mare parte din aceste alimente fiind încă potrivite pentru consumul uman”, a declarat Cătălin Neculau.

Comportamentul de consum excesiv, influențat de presiunea socială

Irina Mitrea, psiholog clinician principal la Institutul de Psihiatrie „Socola“, consideră că acest comportament este legat de semnificația sărbătorilor, văzute ca momente de bucurie și reuniune cu familia și prietenii. Oamenii simt nevoia să demonstreze generozitate și prosperitate, fie din dorința de a oferi mai mult, fie pentru a-și afirma statutul social. Psihologul explică faptul că, pentru unele persoane, care nu au avut posibilitatea de a organiza mese bogate în timpul anului, sărbătorile devin o ocazie specială pentru care economisesc bani pentru a se bucura de mâncăruri variate. În același timp, comportamentul de consum excesiv este influențat și de presiunea socială, care asociază sărbătorile cu mese îmbelșugate, ducând astfel la achiziții excesive de alimente și băuturi, multe dintre acestea fiind ulterior aruncate.

„Există persoane care au experimentat lipsuri semnificative în copilărie și încearcă acum să compenseze aceste deficiențe printr-un consum excesiv. Pe de altă parte, pentru alții, comportamentul este influențat de un tipar învățat conform căruia iubirea și afecțiunea se exprimă prin oferirea de bunuri materiale. Cum mâncarea este unul dintre cele mai accesibile astfel de bunuri, acești oameni aleg să cumpere cantități mari de alimente, în loc să își manifeste afecțiunea prin alte forme de conectare emoțională cu membrii familiei”, a precizat psihologul.

Cele trei principii esențiale: Redu-Refolosește-Reciclează

Deși problema deșeurilor alimentare a atras tot mai mult atenția factorilor de decizie din Uniunea Europeană, în România nu au fost realizate încă studii ample pe acest subiect. Totuși, în 2024, legislația privind risipa alimentară a fost actualizată prin Legea 49/2024, care modifică și completează Legea nr. 217/2016. Aceasta introduce o serie de măsuri menite să reducă pierderile alimentare, printre care:

– vânzarea la preț redus a produselor aflate aproape de expirarea termenului de valabilitate;

– redistribuirea gratuită a alimentelor prin transferuri destinate consumului uman;

– utilizarea produselor alimentare pentru hrana animalelor, în limita termenului de valabilitate;

– transformarea produselor agroalimentare improprii consumului uman sau animal în compost;

– valorificarea produselor agroalimentare improprii consumului prin transformarea lor în biogaz.

„România se află la nivelul mediu al clasamentului european în ceea ce privește risipa alimentară, potrivit unui studiu publicat de ONU, care arată că risipa alimentară în țară se ridică la câteva mii de tone pe zi. Cele mai mari cantități de alimente aruncate se regăsesc în masa de deșeuri după marile sărbători, când aproximativ 8-10% din deșeuri sunt alimente. În Iași, însă, s-a observat o mică scădere a cantităților de deșeuri alimentare colectate după sărbătorile de iarnă. Astfel, dacă în 2024 aproximativ 10% din deșeuri erau alimente, anul acesta s-a înregistrat o scădere de aproape 2 procente în această categorie de deșeuri, în perioada sărbătorilor de iarnă”, a explicat Cătălin Neculau.

Directorul general al Salubris SA Iași subliniază, în cadrul întâlnirilor cu cetățenii, elevii și studenții, importanța celor trei principii esențiale: Redu-Refolosește-Reciclează. Acesta menționează că, în protejarea mediului și a sănătății, prima măsură importantă este reducerea.

Pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare, reprezentanții Salubris ne recomandă următoarele măsuri:

  1. Planificarea meselor, utilizarea resturilor alimentare, depozitarea corectă a alimentelor proaspete și gătite, precum și înțelegerea corectă a etichetelor produselor, diferențiind între termenul „a se consuma până la” (sau „expiră la data de…”) și „a se consuma de preferință înainte de…”.
  2. Crearea unei liste de cumpărături și achiziționarea doar a produselor necesare.
  3. Donațiile de alimente către persoanele aflate în dificultate sau vulnerabile, prin intermediul punctelor de vânzare cu amănuntul și organizațiilor caritabile.

O treime din alimentele produse și achiziționate ajung la gunoi

Obiectivul Uniunii Europene este clar: reducerea la jumătate a cantității de alimente risipite până în anul 2030. În țările dezvoltate, media risipei alimentare ajunge la 95-115 kilograme pe persoană pe an, în timp ce în țările mai puțin dezvoltate, această valoare este mult mai mică, de doar 8-11 kilograme pe persoană. Conform estimărilor FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură), în Europa se aruncă anual în medie 95 de kilograme de alimente pe cap de locuitor, ceea ce se traduce prin peste 60 de milioane de tone de alimente irosite. O treime din alimentele produse și achiziționate ajung la gunoi, în special în țările industrializate, ceea ce reprezintă o risipă uriașă de resurse și un impact semnificativ asupra climei. În același timp, mai mult de 4 miliarde de oameni depind de trei culturi de bază – orez, porumb și grâu, iar în anumite state există deficit de hrană. De asemenea, peste 37 de milioane de persoane din Uniunea Europeană nu își permit o masă de calitate la fiecare două zile.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii