Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

O tribună pentru liderii lumii

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Adunarea Generală a ONU şi-a pierdut mult din importanţă. România trebuie însă să fie interesată. De urmărit aşadar ideile exprimate aici de preşedintele Iohannis, în "campania” pentru obţinerea unui loc în Consiliul de Securitate.

An de an, ultima decadă a lunii septembrie le oferă liderilor lumii ocazia de a se reuni în cadrul aşa-numitei „Dezbateri Generale” organizate de forumul cel mai deschis şi reprezentativ al ONU, Adunarea Generală. Pentru şefii de state şi guverne ai ţărilor mari, puternice şi importante, a căror evoluţie diplomatică se desfăşoară mereu sub lumina reflectoarelor, este un cadru de etalare a capacităţii de leadership global. Pentru ceilalţi, obiectivele sunt, de regulă, mai modeste, exceptând situaţia în care este vorba de personalităţi ce şi-au cucerit o anvergură şi o recunoaştere internaţională prin alte instrumente decât cele politice. Fac excepţie, desigur, şefii unor state „problematice”, ale căror intervenţii sunt urmărite cu interes, din motive cu totul diferite.

La ora parcurgerii acestui text, cititorii ziarului ar trebui să poată avea acces la textele intervenţiilor multora dintre şefii delegaţiilor naţionale – în caz de absenţă a şefului executiv, misiunea revine ministrului de externe sau ambasadorului la ONU. Desigur, ne interesează în mod special alocuţiunea preşedintelui Klaus Iohannis, precum şi cele ale unor lideri importanţi la nivel global şi regional. Donald Trump se va afla, ca întotdeauna, în centrul atenţiei, întrebarea fiind dacă vor urma sau nu controverse. Vladimir Putin, Xi Jinping, Narendra Modi şi Angela Merkel erau cele mai importante absenţe anunţate, dar presa internaţională nu duce lipsă de ţinte. Din Europa se disting Theresa May, Emmanuel Macron, dar şi noii premieri italian şi spaniol, aflaţi la prima participare la acest forum. Shinzo Abe va fi vocea cea mai influentă a Asiei de Est, iar zona Oceaniei este deja dominată de premierul neo-zeelandez, doamna Jacinda Ardern, chiar dacă de data aceasta nu va mai fi însoţită – aşa cum s-a întâmplat acum câteva zile, la „summitul păcii” consacrat personalităţii lui Nelson Mandela – de fiica ei, în vârstă de numai trei luni. Şi lista ar putea continua cu alte regiuni şi alte personalităţi-cheie. Printre ele, reprezentanţi ai unor ţări care vor profita de ocazie pentru a-şi exprima nemulţumirile şi ataca, în diverse registre, dominaţia Occidentului. Spre exemplu, dacă participarea preşedintelui iranian Hassan Rouhani era anunţată din timp, despre o eventuală participare a liderului venezuelean Nicolas Maduro nu se ştia nimic marţi la prânz (ora României), foarte probabilă părând o decizie a acestuia de a invoca motive de securitate pentru a nu veni în SUA. Ar fi vorba, evident, de un boicot cu ţintă politică, ştiut fiind că Maduro a învinovăţit SUA pentru tentativa de asasinat ce l-a avut drept ţintă, la începutul lunii trecute.

Nu ar trebui să exagerăm importanţa secţiunii la care participă liderii pentru funcţionarea cotidiană a Adunării Generale. Procesul de redactare şi analiză a textelor, negocierile, dezbaterile şi voturile se desfăşoară după o logică proprie, greu de încadrat în ideile generoase exprimate de la tribună de conducătorii statelor-membre. Dar vizibilitatea conferită acestui forum de prezenţa şefilor de state sau guverne este benefică. Adunarea Generală şi-a pierdut mult din importanţă după sfârşitul Războiului Rece, deşi mulţi observatori anticipau contrariul. În mod logic, creşterea graduală a competiţiei între marile puteri şi previzibilele blocaje din Consiliul de Securitate ar trebui să ducă la o accentuare a profilului Adunării, fără însă a se putea vorbi de o echilibrare a balanţei instituţionale de putere în cadrul ONU.

Asemeni altor state mai mici, România trebuie să fie interesată de Adunarea Generală. Reputaţia diplomatică a unui stat de acest tip nu se poate construi fără o atenţia specială acordată acestui forum. Vom vedea ideile exprimate la reuniune de preşedintele Klaus Iohannis, interesant fiind să analizăm cum se va reflecta „campania” în care ne aflăm pentru obţinerea unui loc în Consiliul de Securitate, în intervalul 2020-2021, selecţia urmând a se realiza în Adunarea Generală în iunie 2019. După cum se ştie, contracandidata ţării noastre pentru locul rezervat „blocului est-european” este Estonia, o ţară discretă, dar respectată la capitolul acţiune externă. Întrucât această campanie este una discretă, nu vom putea urmări îndeaproape modul în care ţara noastră va căuta să relaţioneze cu alte state. Spre exemplu, cu cele care s-au arătat – ori au fost, deşi nu s-au arătat – deranjate de recenta confuzie politico-diplomatică românească în jurul mutării ambasadei din Israel.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri