Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Adunarea Generală a ONU şi-a pierdut mult din importanţă. România trebuie însă să fie interesată. De urmărit aşadar ideile exprimate aici de preşedintele Iohannis, în "campania” pentru obţinerea unui loc în Consiliul de Securitate.
An de an, ultima decadă a lunii septembrie le oferă liderilor lumii ocazia de a se reuni în cadrul aşa-numitei „Dezbateri Generale” organizate de forumul cel mai deschis şi reprezentativ al ONU, Adunarea Generală. Pentru şefii de state şi guverne ai ţărilor mari, puternice şi importante, a căror evoluţie diplomatică se desfăşoară mereu sub lumina reflectoarelor, este un cadru de etalare a capacităţii de leadership global. Pentru ceilalţi, obiectivele sunt, de regulă, mai modeste, exceptând situaţia în care este vorba de personalităţi ce şi-au cucerit o anvergură şi o recunoaştere internaţională prin alte instrumente decât cele politice. Fac excepţie, desigur, şefii unor state „problematice”, ale căror intervenţii sunt urmărite cu interes, din motive cu totul diferite.
La ora parcurgerii acestui text, cititorii ziarului ar trebui să poată avea acces la textele intervenţiilor multora dintre şefii delegaţiilor naţionale – în caz de absenţă a şefului executiv, misiunea revine ministrului de externe sau ambasadorului la ONU. Desigur, ne interesează în mod special alocuţiunea preşedintelui Klaus Iohannis, precum şi cele ale unor lideri importanţi la nivel global şi regional. Donald Trump se va afla, ca întotdeauna, în centrul atenţiei, întrebarea fiind dacă vor urma sau nu controverse. Vladimir Putin, Xi Jinping, Narendra Modi şi Angela Merkel erau cele mai importante absenţe anunţate, dar presa internaţională nu duce lipsă de ţinte. Din Europa se disting Theresa May, Emmanuel Macron, dar şi noii premieri italian şi spaniol, aflaţi la prima participare la acest forum. Shinzo Abe va fi vocea cea mai influentă a Asiei de Est, iar zona Oceaniei este deja dominată de premierul neo-zeelandez, doamna Jacinda Ardern, chiar dacă de data aceasta nu va mai fi însoţită – aşa cum s-a întâmplat acum câteva zile, la „summitul păcii” consacrat personalităţii lui Nelson Mandela – de fiica ei, în vârstă de numai trei luni. Şi lista ar putea continua cu alte regiuni şi alte personalităţi-cheie. Printre ele, reprezentanţi ai unor ţări care vor profita de ocazie pentru a-şi exprima nemulţumirile şi ataca, în diverse registre, dominaţia Occidentului. Spre exemplu, dacă participarea preşedintelui iranian Hassan Rouhani era anunţată din timp, despre o eventuală participare a liderului venezuelean Nicolas Maduro nu se ştia nimic marţi la prânz (ora României), foarte probabilă părând o decizie a acestuia de a invoca motive de securitate pentru a nu veni în SUA. Ar fi vorba, evident, de un boicot cu ţintă politică, ştiut fiind că Maduro a învinovăţit SUA pentru tentativa de asasinat ce l-a avut drept ţintă, la începutul lunii trecute.
Nu ar trebui să exagerăm importanţa secţiunii la care participă liderii pentru funcţionarea cotidiană a Adunării Generale. Procesul de redactare şi analiză a textelor, negocierile, dezbaterile şi voturile se desfăşoară după o logică proprie, greu de încadrat în ideile generoase exprimate de la tribună de conducătorii statelor-membre. Dar vizibilitatea conferită acestui forum de prezenţa şefilor de state sau guverne este benefică. Adunarea Generală şi-a pierdut mult din importanţă după sfârşitul Războiului Rece, deşi mulţi observatori anticipau contrariul. În mod logic, creşterea graduală a competiţiei între marile puteri şi previzibilele blocaje din Consiliul de Securitate ar trebui să ducă la o accentuare a profilului Adunării, fără însă a se putea vorbi de o echilibrare a balanţei instituţionale de putere în cadrul ONU.
Asemeni altor state mai mici, România trebuie să fie interesată de Adunarea Generală. Reputaţia diplomatică a unui stat de acest tip nu se poate construi fără o atenţia specială acordată acestui forum. Vom vedea ideile exprimate la reuniune de preşedintele Klaus Iohannis, interesant fiind să analizăm cum se va reflecta „campania” în care ne aflăm pentru obţinerea unui loc în Consiliul de Securitate, în intervalul 2020-2021, selecţia urmând a se realiza în Adunarea Generală în iunie 2019. După cum se ştie, contracandidata ţării noastre pentru locul rezervat „blocului est-european” este Estonia, o ţară discretă, dar respectată la capitolul acţiune externă. Întrucât această campanie este una discretă, nu vom putea urmări îndeaproape modul în care ţara noastră va căuta să relaţioneze cu alte state. Spre exemplu, cu cele care s-au arătat – ori au fost, deşi nu s-au arătat – deranjate de recenta confuzie politico-diplomatică românească în jurul mutării ambasadei din Israel.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |