Oameni intoxicați se zbat între viață și moarte la spital, piețele ieșene „gem” de ciuperci necontrolate de nimeni. Oficial: „Nu avem ce face”
În piețele din Iași, tarabele cu ciuperci aduse din zonele montane sau din pădurile din județ devin tot mai numeroase, iar comercianții afirmă că vând zilnic între 50 și 100 kg la fiecare stand.
Totuși, aceștia nu au întotdeauna autorizațiile necesare pentru comercializare, fapt ce a dus la o creștere a cazurilor de intoxicație cu ciuperci. Mulți cumpărători își pun încrederea în propria capacitate de a recunoaște ciupercile comestibile, dar experții avertizează că este foarte dificil pentru o persoană neavizată să distingă între exemplarele sigure și cele toxice, riscul fiind mult mai mare decât pare.
„Nu avem nici atribuții, nici posibilitatea de a-i opri să vândă”
Radu Botez, directorul Ecopiața, a declarat pentru Ziarul de Iași că nu poate controla comercializarea ciupercilor. El a explicat că, deși pentru fructe și legume există aparate care măsoară nivelul de nitriți și nitrați, folosite pentru verificarea produselor din piață, nu există echipamente similare pentru controlul ciupercilor.
„Nu avem nicio modalitate de a controla vânzarea ciupercilor, iar în general, acestea sunt aduse de oameni simpli, în special din zonele montane. Cei care cumpără spun că se pricep, la fel și cei care vând. Totuși, noi nu avem nici atribuții, nici posibilitatea de a-i opri sau de a-i încuraja să vândă. Nu dispunem de instrumentele necesare pentru a decide dacă ar trebui sau nu să oprim comercializarea acestor ciuperci”, a explicat Radu Botez.
Referitor la vânzătorii din apropierea pieței, directorul EcoPiața, Radu Botez, a menționat că a făcut mai multe solicitări către poliție pentru a rezolva situația, însă problema continuă să persiste.
Dacă piețele permit altfel de comercianți, riscă sancțiuni contravenționale
Directorul Direcției Sanitar-Veterinare Iași, Gabriel Ciobanu, a subliniat că piețele agroalimentare din Iași, inclusiv cele din rețeaua EcoPiața, sunt unități autorizate sanitar-veterinar. Conform legislației în vigoare, acestea au obligația de a accepta doar operatori economici care dețin autorizație sau înregistrare sanitar-veterinară. De exemplu, comercianții de lapte sau brânză trebuie să aibă un document sanitar-veterinar eliberat de DSVSA, care atestă că produsele lor au fost controlate. Acesta evidențiază faptul că, dacă piețele permit altfel de comercianți, responsabilitatea este complet a lor, iar aceștia riscă sancțiuni contravenționale.
CITESTE SI: Două persoane intoxicate, după ce au mâncat ciuperci culese din pădure
„În piețele agroalimentare, pot comercializa produse doar operatorii economici care dețin un document sanitar-veterinar emis de noi. Chiar și persoanele care vând o singură sticlă de lapte trebuie să fie înregistrate la Direcția Sanitar-Veterinară, astfel încât să fie monitorizate. Dacă cineva vine să vândă ciuperci culese din pădure, nu are ce căuta în piață. Conform Ordinului 111 al ANSVSA, în piețele agroalimentare se comercializează doar produse care dețin documente sanitare-veterinare. Dacă o persoană are o ciupercărie înregistrată sanitar-veterinar, poate vinde fără probleme. În schimb, cei care culeg ciuperci din pădure nu au voie să le vândă în piață, pot face asta la marginea pădurii, dar cumpărătorii își asumă responsabilitatea. În piață, însă, nu au ce căuta”, a declarat Gabriel Ciobanu.
Medicii spun că toate cazurile de intoxicație cu ciuperci de anul acesta au avut o evoluție favorabilă
Ultimul caz de intoxicație cu ciuperci s-a înregistrat miercuri seară, când doi pacienți, un cuplu de 26 și 27 de ani, au ajuns de urgență la spital după ce au consumat ciuperci culese din pădure de către o rudă. Aceștia prezentau simptome precum diaree, vărsături și o stare generală alterată, existând riscul de deshidratare. Au fost supuși investigațiilor, li s-a administrat tratament în urgență și au fost evaluați de medicii specialiști în toxicologie. Din fericire, neavând afecțiuni cronice preexistente, evoluția lor sub tratament a fost favorabilă, iar aceștia au fost externați cu recomandări medicale.
„Revenim asupra importanței culegerii ciupercilor numai de către persoane autorizate, dar și cumpărării lor din zone autorizate, pentru că altfel pot exista aceste cazuri. Tulburările digestive sunt doar începutul unor fenomene care pot duce la stare de comă, insuficiență renală, insuficiență hepatică. Am avut în această toamnă multe cazuri, unele dintre ele necesitând internare, din fericire, toate cu evoluție favorabilă, dar din experiența anilor trecuți există și cazuri nefavorabile care duc la complicații foarte severe sau chiar la moarte”, a declarat Prof. dr. Diana Cimpoeșu, medic șef UPU-SMURD Iași.
Trei cazuri dificile au ajuns la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” din Iași în stare critică
În ultimele două săptămâni, trei cazuri dificile au ajuns la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” din Iași în stare critică, toate prezentând simptome de intoleranță digestivă și o deteriorare severă a stării generale după consumul de ciuperci. În cazul a doi dintre acești pacienți, a fost necesară intervenția prin dializă hepatică.
Unul dintre pacienți, o tânără de 28 de ani din Botoșani a ajuns la urgențe după ce a consumat ciuperci împreună cu familia. Inițial, ea s-a prezentat la unitatea de primiri urgențe din Botoșani, dar a fost ulterior transferată la Spitalul „Parhon” pentru a evalua necesitatea unei dialize hepatice. Din fericire, în cazul ei, dializa nu a fost necesară, iar starea sa s-a îmbunătățit datorită tratamentului medicamentos și perfuziilor. Tânăra a explicat că ciupercile au fost culese de un vecin din pădure și aduse acasă de soțul ei. Ea a gătit împreună cu soacra, ambele fiind atente să verifice și să curețe ciupercile înainte de a le prepara.
„Am mers la spitalul de urgență. Am stat câteva ore, dar durerile nu s-au calmat suficient încât să pot merge acasă, așa că doamna doctor a decis să fiu internată. De acolo, mi s-a spus că trebuie transferată la Iași. Din tocănița respectivă au mai mâncat mama soacră și doi vecini, dar ei nu au avut nimic. Eu am fost singura care a avut probleme. Crescând aproape de pădure, am consumat ciuperci toată viața mea, fără să am vreodată probleme. De obicei, nu le testăm în mod special, dar le cunoaștem bine, fiind ciuperci pe care le-am mâncat de când eram mică. Nu m-am așteptat să se întâmple asta și, la început, am refuzat să cred că ar putea fi ceva grav. Am mâncat în jurul orei 18:00, iar durerile au început între 23:00 și 00:00. La spital mi-au spus că am intoxicație cu ciuperci, dar eu credeam că e doar o durere de stomac. Mănânc ciupercile acestea de când eram mică, așa am crescut, cu ciuperci culese din pădure”, a povestit pacienta.
„Opțiunile terapeutice nu sunt foarte numeroase. Dializa hepatică este una dintre ele și poate fi realizată doar la Spitalul Parhon și la Institutul Clinic Fundeni. O a doua soluție, după ce dializa hepatică stabilizează temporar pacientul, ar fi transplantul hepatic. Din păcate, această opțiune este mai mult teoretică, deoarece numărul de donatori nu este suficient pentru a răspunde unor astfel de tragedii medicale. Tragem un semnal de alarmă cu privire la intoxicațiile cauzate de consumul de ciuperci. Acestea pot duce la tragedii care afectează întreaga familie. Este esențial să conștientizăm importanța unei surse sigure pentru consumul de ciuperci, deoarece o simplă eroare în identificarea unei specii poate avea consecințe fatale”, a precizat Ionuț Nistor, medic primar nefrolog la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” din Iași.
Din 300 de ciuperci, este suficient ca una singură să fie toxică
Medicul subliniază că, în cazul ciupercilor, chiar dacă acestea sunt cunoscute și par identice cu altele, din 300 de ciuperci este suficient ca una singură să fie toxică. Astfel, se poate întâmpla ca mai multe persoane să consume din aceeași mâncare, dar doar una să nimerească ciuperca toxică și să se îmbolnăvească, în timp ce celelalte nu sunt afectate, sau sunt afectate prea puțin.
Numărul intoxicațiilor de anul acesta este unul extrem de ridicat
Profesorul Cătălin Tănase, directorul Grădinii Botanice din Iași, a explicat că numărul intoxicațiilor de anul acesta este unul extrem de ridicat și pentru că au existat condiții propice pentru apariția ciupercilor în număr foarte mare. A fost o perioadă caldă, urmată de ploi, nopțile nu au fost geroase, iar ciupercile au început să apară în număr mai mare decât în alți ani.
Expertul atrage atenție asupra mitului potrivit căruia ar exista metode de „preparare” a ciupercilor posibil toxice, care le-ar face comestibile. Rețetele inventate care s-au răspândit în România arată că ciupercile toxice ar putea fi recunoscute dacă se înnegresc atunci când sunt fierte alături de pătrunjel. Profesorul ieșean spune că nu există niciun suport științific pentru așa ceva, iar fierberea nu garantează că o ciupercă nu va fi otrăvitoare.
„Dacă pentru intoxicațiile cu manifestare digestivă simptomele apar la 30 – 40 de minute, cel mult o oră, și sunt vărsături, diaree, crampe etc., în ceea ce privește speciile toxice mortale care afectează ficatul este un sindrom care apare după o perioadă lungă de incubație. Poate să însemne două sau patru zile și apar simptomele. Atunci nu mai asociezi cu faptul că în urmă cu două zile ai consumat ciuperci, neglijezi să mergi la spital, ceea ce este absolut esențial. Apoi urmează o perioadă de falsă acalmie de câteva zile – când dispar simptomele, dar toxina acționează asupra celulei hepatice și asupra celei renale. Nu face decât să agraveze situația și uneori la șase-zece zile simptomele reapar mult mai violent, dar când ajungi la spital doar transplantul te mai salvează”, a explicat prof.dr. Cătălin Tănase.
Dobrovăț devine destinația căutătorilor de ciuperci în această toamnă
În ultima perioadă, pădurea de la Dobrovăț, situată în apropierea Iașului, atrage la fel de mulți ieșeni ca și Parcul Copou, datorită începutului sezonului de cules ghebe. Drumul județean ce traversează pădurea spre Dobrovăț este plin de mașini parcate pe ambele părți, iar în weekenduri este chiar dificilă găsirea unui loc unde se poate parca în siguranță. De asemenea, şi pădurea din zonă este plină de ieşeni de toate vârstele, toţi cu sacoşe, găleţi sau chiar saci în mâini. Explicația: au apărut ghebele (opinticii), o ciupercă ce se pretează foarte bine la prepararea zacuştii, dar şi la pus peste iarnă la borcan. Anul acesta, ghebele și alte ciupercile comestibile – dar și din păcate, necomestibile – sunt din abundență în pădure. Nu puţini ieşeni reuşesc, cu familia, să plece în câteva ore cu un sac plin de ciuperci. Totul depinde însă de cunoașterea locurilor potrivite, umede și parțial însorite, unde ciupercile cresc în număr mare.
Publicitate și alte recomandări video